Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Vanzarea marfii in regim de consignatie. Documente necesare, tratament fiscal, monografii contabile

17-Apr-2026
114
Vanzarea marfii in regim de consignatie. Documente necesare, tratament fiscal, monografii contabile
Consignatia este unul dintre cele mai utilizate mecanisme de intermediere comerciala, intalnit atat in comertul cu bunuri noi, cat si in cel cu bunuri second-hand, de la magazine specializate pana la platforme online. Cu toate acestea, putini antreprenori si contabili cunosc cu exactitate ce presupune acest regim din punct de vedere juridic, contabil si fiscal.

In acest articol vom analiza care sunt obligatiile partilor, cum se inregistreaza bunurile primite, care este regimul TVA si alte aspecte legale si situatii particulare.

Tratamentul contabil al consignatiei

La vanzarea marfurilor de catre consignatar:
  • Se genereaza venitul din vanzari, iar marfurile sunt scoase din evidenta extracontabila.
Consignatarul isi retine comisionul convenit si notifica consignantul despre valoarea marfurilor vandute.

La inregistrarea facturii emise de consignant catre consignatar:
  • Consignantul factureaza valoarea marfurilor vandute, ceea ce reprezinta o vanzare pentru acesta.
  • Consignatarul inregistreaza achizitia marfurilor corespunzator.
Recuperarea valorii marfurilor vandute de consignant:
  • Consignatarul transfera contravaloarea marfurilor, mai putin comisionul retinut, catre consignant. 

Monografia contabila a operatiunilor in consignatie

Iata care sunt inregistrarile contabile in consignatie:

1. Primirea bunurilor in consignatie

Bunurile primite se inregistreaza extracontabil in contul 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie", la preturile prevazute in documentele incheiate. Bunurile nu se recunosc in conturile de stocuri, deoarece proprietatea ramane la consignant.

2. Vanzarea catre client


La momentul vanzarii, consignatarul emite factura sau bon fiscal catre cumparator. Contabil se inregistreaza:
Incasarea contravalorii bunului de la client (consignatar neplatitor de TVA): 5311 „Casa" / 5121 „Conturi la banci" = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor"

Daca consignatarul este platitor de TVA: 5311 = % → 707 + 4427

3. Recunoasterea cumpararii de la consignant

La data vanzarii, bunul este considerat livrat de consignant catre consignatar. In acel moment se intocmeste borderoul de achizitie si se inregistreaza intrarea in gestiune:

371 „Marfuri" = 462 „Creditori diversi" (valoarea de achizitie) 371 „Marfuri" = 378 „Diferente de pret la marfuri" (adaos comercial)

4. Descarcarea din gestiune si decontarea catre consignant

Descarcarea gestiunii: % = 371 „Marfuri" 607 „Cheltuieli privind marfurile" (valoarea de achizitie) 378 „Diferente de pret la marfuri" (adaos comercial)

Se crediteaza si contul extracontabil 8033 (descarcarea bunurilor din custodie).
Plata sumei datorate consignantului (pret de achizitie minus comision): 462 „Creditori diversi" = 5311 / 5121

Vezi si alte MONOGRAFII CONTABILE alcatuite de specialisti in domeniu si ACTUALIZATE la zi >> Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile.

Documentele necesare in regimul de consignatie

Activitatea in regim de consignatie presupune intocmirea unui set de documente financiar-contabile, reglementate de OMFP 2634/2015 si de Codul civil:

1. Contractul de consignatie - obligatoriu in forma scrisa, cu toate elementele esentiale mentionate mai sus.

2. Bonul de primire in consignatie - document intern emis la primirea bunului, care serveste ca dovada de predare-primire si document de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare; un exemplar se preda deponentului. Desi OMFP 3512/2008, care reglementa explicit acest formular, a fost abrogat si inlocuit de OMFP 2634/2015, folosirea lui ramane permisa ca document intern, cu conditia respectarii cerintelor unui document justificativ.

3. Borderoul de primire a obiectelor in consignatie - centralizeaza obiectele primite spre vanzare; serveste la incarcarea gestiunii si la inregistrarea in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare si se semneaza de persoana care evalueaza bunurile si de gestionar.

4. Borderoul de iesire a obiectelor din consignatie - se intocmeste la vanzarea bunului si tine evidenta miscarii obiectelor primite in consignatie.

5. Avizul de insotire a marfii - daca deponentul este inregistrat in scopuri de TVA, marfa este insotita de un aviz cu mentiunea „pentru vanzare in regim de consignatie". Conform OMFP 2634/2015, avizul se intocmeste cand entitatea nu poate emite factura in momentul livrarii; pe aviz se mentioneaza cauza pentru care s-a emis aviz si nu factura.

6. Nota de receptie si constatare de diferente (NIR) - se intocmeste la receptia bunurilor primite in consignatie si justifica intrarea in gestiune. Potrivit OMFP 2634/2015, documentele provenite din tranzactii cu persoane fizice pot fi inregistrate numai daca se face dovada intrarii in gestiune.

7. Factura si bonul fiscal - se emit de consignatar la vanzarea bunului catre client. Daca deponentul este platitor de TVA, acesta va factura bunul la momentul vanzarii. Daca deponentul este persoana fizica neplatitoare de TVA, unitatea de consignatie emite bonul fiscal sau factura direct catre client.

8. Borderoul de achizitie - se foloseste cand firma cumpara bunuri de la persoane fizice neautorizate, adica atunci cand are loc un transfer de proprietate, nu o custodie in consignatie.

Regimul TVA in consignatie

1. Consignant platitor de TVA

Codul fiscal prevede la art. 270 alin. (2) ca, daca un intermediar actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, se considera ca a achizitionat si a livrat bunurile el insusi. Aceasta regula creeaza un lant de doua livrari:
  • consignant → consignatar (livrare 1); 
  • consignatar → client (livrare 2). 
Momentul faptului generator este reglementat special: predarea fizica a bunului catre consignatar nu declanseaza TVA.

Conform art. 281 alin. (2) din Codul fiscal si normelor metodologice, livrarea de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai.

Prin urmare, daca consignantul este platitor de TVA, acesta va factura bunurile in regim normal de TVA, la momentul vanzarii catre client, nu la momentul predarii fizice a bunurilor catre consignatar.

2. Consignant persoana fizica neinregistrata in scopuri de TVA

Daca persoana fizica vinde ocazional bunuri personale, de regula nu desfasoara o activitate economica cu caracter de continuitate si nu indeplineste conditiile pentru a fi considerata persoana impozabila in sensul TVA. In acest caz, livrarea persoanei fizice nu intra in sfera TVA.

Atentie insa: in consignatie, consignatarul actioneaza in nume propriu. Daca societatea consignatara este platitoare de TVA, aceasta poate ajunge sa faca o livrare in sfera TVA fata de clientul final, indiferent ca furnizorul (persoana fizica) nu este in TVA.

3. Regimul special al marjei pentru bunuri second-hand

Daca sunt indeplinite conditiile art. 312 din Codul fiscal, societatea poate aplica regimul special de marja. Conditia tipica: bunurile au fost achizitionate de la persoane neimpozabile (persoane fizice din patrimoniu personal). TVA se calculeaza doar pe marja de profit, cu mentiunea obligatorie pe factura: „regimul marjei — bunuri second-hand". Revanzatorul nu are drept de deducere a TVA pentru bunurile taxate in regim special.

Controale fiscale pe TVA. Rambursare fiscala, documente justificative, exemple practice - Ghid practic pentru evitarea amenzilor ANAF. Click AICI>>

Tratamentul fiscal al veniturilor persoanelor fizice deponente

Acelasi bun vandut prin consignatar poate genera doua regimuri fiscale complet diferite pentru persoana fizica, in functie de natura activitatii sale.

1. Bunuri din patrimoniul personal - venituri neimpozabile

Daca persoana fizica depune in consignatie bunuri mobile din patrimoniul personal (obiecte personale, bunuri folosite proprii, vanzari ocazionale), venitul din transferul proprietatii este neimpozabil in temeiul art. 62 lit. m) din Codul fiscal.

Consecinte practice:
  • nu se datoreaza impozit pe venit; 
  • nu se datoreaza CAS/CASS; 
  • societatea (consignatarul) nu are ce sa retina la sursa. 
Riscul practic nu vine din textul legal, ci din incadrarea de fapt: ANAF poate verifica daca este intr-adevar patrimoniu personal sau comert mascat. De aceea, este prudent sa detineti o declaratie pe proprie raspundere privind provenienta bunului, descrierea acestuia, data predarii si pretul convenit.

2. Bunuri cumparate in scop de revanzare - activitate independenta

Daca persoana fizica cumpara bunuri cu intentia de revanzare, repeta operatiunea si urmareste profit, intra in logica activitatii de comert. Conform art. 67 alin. (1) din Codul fiscal si normelor metodologice (pct. 6), aceasta constituie activitate independenta, cu obligatii de declarare prin Declaratia unica (D212).

Normele metodologice prevad explicit ca vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii poate intra la venituri din activitati independente.

Retinerea la sursa de 10% se aplica numai in cazurile de stopaj prevazute expres de Codul fiscal (de regula, pentru venituri din alte surse — art. 115), nu automat pentru orice plata facuta unei persoane fizice. Cand societatea are obligatia de retinere, raportarea informativa se face prin D205.

Administratorul societatii poate actiona ca deponent (consignant)?

Administratorul unei societati poate actiona ca deponent (consignant) in relatia cu propria firma, insa aceasta situatie implica un risc juridic si conditii stricte. 

Practic, atunci cand administratorul semneaza contractul in numele societatii si, in acelasi timp, in nume propriu ca persoana fizica, se afla in ipoteza unui „contract cu sine insusi” (autocontract reglementat de art. 1304 Cod civil). 

Acest tip de contract este, in principiu, anulabil la cererea reprezentatului (adica a societatii), cu doua exceptii:
  • daca reprezentantul a fost imputernicit expres sa contracteze cu sine;
  • sau daca termenii contractului sunt fixati astfel incat sa excluda conflictul de interese. 
In cazul in care administratorul este si asociat unic, legea impune in mod obligatoriu forma scrisa a contractului, ca o conditie de valabilitate, nu doar de proba.

Pentru a asigura legalitatea si a reduce riscurile, este necesar un cadru documentar clar: aprobarea prealabila prin hotarare AGA sau decizie a asociatului unic, in care sa fie autorizata explicit aceasta relatie si conditiile economice ale contractului, precum si incheierea unui contract de consignatie in forma scrisa. 

De asemenea, este importanta documentarea pretului si a comisionului la nivelul pietei — pentru a preveni suspiciunile legate de un transfer de valoare mascat. In acest caz, se recomanda note interne de evaluare si criterii clare de stabilire a preturilor.
Din punct de vedere fiscal, administratorul este tratat ca orice persoana fizica: vanzarile ocazionale de bunuri personale nu sunt impozabile (art. 62 lit. m din Codul Fiscal), insa o activitate repetitiva poate fi reclasificata ca activitate independenta, generand obligatii fiscale suplimentare.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

NOU in Codul Fiscal 2026. Top 17 MODIFICARI

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



NOU in Codul Fiscal 2026. Top 17 MODIFICARI






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Situatiile financiare anuale trebuie semnate electronic doar de contabil sau si de reprezentantul legal?

    • Depunerea situatiilor financiare anuale in format electronic a simplificat procesul administrativ, dar a adus si neclaritati in ceea ce priveste responsabilitatile de semnare. In practica, apare frecvent intrebarea daca este suficienta semnatura contabilului sau daca documentele trebuie asumate si de reprezentantul legal al societatii. Intelegerea corecta a cerintelor legale este importanta nu doar pentru conformare, ci si pentru asumarea raspunderii asupra datelor raportate. Ce trebuie sa stii...» citeste mai departe aici

  • [Q&A] Mapare coduri in SAF-T. Ce trebuie sa stii pentru a evita greselile de completare in D406?

    • Declaratia informativa D406 (SAF-T) a devenit unul dintre cele mai complexe instrumente de raportare fiscala din Romania. Fisierul contine peste 390 de campuri obligatorii, este structurat in format XML si transmite catre ANAF o radiografie completa a activitatii financiar-contabile a firmei: facturi, TVA, inregistrari contabile, plati, stocuri si active. De la 1 ianuarie 2025, obligatia de raportare s-a extins la toti contribuabilii mici si mijlocii, ceea ce inseamna ca sute de mii de firme se...» citeste mai departe aici

  • ANAF anunta CONTROALE MASIVE in Dosarul preturilor de transfer! Cum sa eviti amenzi de mii de euro

    • Exista un document pe care multi antreprenori si contabili il ignora pana in ziua in care inspectorul ANAF il cere. Acel document se numeste Dosarul preturilor de transfer si absenta lui sau orice greseala in continut te poate costa mii de euro. Daca firma ta deruleaza tranzactii cu persoane afiliate - furnizori, clienti sau parteneri din acelasi grup de companii - esti direct vizat. Iar ANAF a anuntat ca 2026 este anul controalelor masive pe acest subiect. Ce este, de fapt, dosarul preturilor...» citeste mai departe aici

  • Esalonare la plata. [MODEL] Plan de redresare financiara

    • In cazul in care societatile se confrunta cu dificultati de lichiditate, esalonarea la plata reprezinta o solutie eficienta pentru gestionarea obligatiilor fiscale restante fara a bloca activitatea curenta. Un element esential in obtinerea aprobarii din partea autoritatilor este prezentarea unui plan de redresare financiara bine fundamentat, care sa demonstreze capacitatea contribuabilului de a-si achita datoriile intr-un mod sustenabil. In acest articol, prezentam un model orientativ de plan de...» citeste mai departe aici

  • Vanzarea marfii in regim de consignatie. Documente necesare, tratament fiscal, monografii contabile

    • Consignatia este unul dintre cele mai utilizate mecanisme de intermediere comerciala, intalnit atat in comertul cu bunuri noi, cat si in cel cu bunuri second-hand, de la magazine specializate pana la platforme online. Cu toate acestea, putini antreprenori si contabili cunosc cu exactitate ce presupune acest regim din punct de vedere juridic, contabil si fiscal. In acest articol vom analiza care sunt obligatiile partilor, cum se inregistreaza bunurile primite, care este regimul TVA si alte...» citeste mai departe aici

Atentie contabili!
NOU in Codul Fiscal 2026. Top 17 MODIFICARI
Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT
Raportul Special

realizat de specialisti
NOU in Codul Fiscal 2026. Top 17 MODIFICARI
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016