Fiscalitatea.ro 
Consignatia este unul dintre cele mai utilizate mecanisme de intermediere comerciala, intalnit atat in comertul cu bunuri noi, cat si in cel cu bunuri second-hand, de la magazine specializate pana la platforme online. Cu toate acestea, putini antreprenori si contabili cunosc cu exactitate ce presupune acest regim din punct de vedere juridic, contabil si fiscal.
In acest articol vom analiza care sunt obligatiile partilor, cum se inregistreaza bunurile primite, care este regimul TVA si alte aspecte legale si situatii particulare.
Mecanismul juridic de baza este urmatorul:
Valoarea inscrisa in toate documentele emise de consignant trebuie sa fie suma pe care consignantul doreste sa o primeasca efectiv la vanzarea bunurilor sale.
Conform Codului civil, art. 2.058, consignatarul va vinde bunurile la o valoare mai mare – fie valoarea de intrare plus comisionul din contract, fie o alta valoare la care acesta reuseste sa vanda bunurile daca in contract nu este stipulat un comision sau pret final de vanzare.
Iata cateva aspecte importante de avut in vedere:
1. Contractul de consignatie se incheie in forma scrisa. Potrivit art. 2055 Cod civil, contractul de consignatie trebuie sa specifice clar:
3. Predarea bunurilor de catre consignant. La momentul expedierii bunurilor, consignantul va intocmi un document - Avizul de insotire a marfii - care cuprinde urmatoarele informatii:
a) un numar de ordine secvential si data emiterii documentului;
b) denumirea/numele si adresa partilor;
c) data punerii la dispozitie sau a expedierii bunurilor;
d) denumirea si cantitatea bunurilor.
La inregistrarea facturii emise de consignant catre consignatar:
1. Primirea bunurilor in consignatie
Bunurile primite se inregistreaza extracontabil in contul 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie", la preturile prevazute in documentele incheiate. Bunurile nu se recunosc in conturile de stocuri, deoarece proprietatea ramane la consignant.
2. Vanzarea catre client
La momentul vanzarii, consignatarul emite factura sau bon fiscal catre cumparator. Contabil se inregistreaza:
Incasarea contravalorii bunului de la client (consignatar neplatitor de TVA): 5311 „Casa" / 5121 „Conturi la banci" = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor"
Daca consignatarul este platitor de TVA: 5311 = % → 707 + 4427
3. Recunoasterea cumpararii de la consignant
La data vanzarii, bunul este considerat livrat de consignant catre consignatar. In acel moment se intocmeste borderoul de achizitie si se inregistreaza intrarea in gestiune:
371 „Marfuri" = 462 „Creditori diversi" (valoarea de achizitie) 371 „Marfuri" = 378 „Diferente de pret la marfuri" (adaos comercial)
4. Descarcarea din gestiune si decontarea catre consignant
Descarcarea gestiunii: % = 371 „Marfuri" 607 „Cheltuieli privind marfurile" (valoarea de achizitie) 378 „Diferente de pret la marfuri" (adaos comercial)
Se crediteaza si contul extracontabil 8033 (descarcarea bunurilor din custodie).
Plata sumei datorate consignantului (pret de achizitie minus comision): 462 „Creditori diversi" = 5311 / 5121
1. Contractul de consignatie - obligatoriu in forma scrisa, cu toate elementele esentiale mentionate mai sus.
2. Bonul de primire in consignatie - document intern emis la primirea bunului, care serveste ca dovada de predare-primire si document de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare; un exemplar se preda deponentului. Desi OMFP 3512/2008, care reglementa explicit acest formular, a fost abrogat si inlocuit de OMFP 2634/2015, folosirea lui ramane permisa ca document intern, cu conditia respectarii cerintelor unui document justificativ.
3. Borderoul de primire a obiectelor in consignatie - centralizeaza obiectele primite spre vanzare; serveste la incarcarea gestiunii si la inregistrarea in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare si se semneaza de persoana care evalueaza bunurile si de gestionar.
4. Borderoul de iesire a obiectelor din consignatie - se intocmeste la vanzarea bunului si tine evidenta miscarii obiectelor primite in consignatie.
5. Avizul de insotire a marfii - daca deponentul este inregistrat in scopuri de TVA, marfa este insotita de un aviz cu mentiunea „pentru vanzare in regim de consignatie". Conform OMFP 2634/2015, avizul se intocmeste cand entitatea nu poate emite factura in momentul livrarii; pe aviz se mentioneaza cauza pentru care s-a emis aviz si nu factura.
6. Nota de receptie si constatare de diferente (NIR) - se intocmeste la receptia bunurilor primite in consignatie si justifica intrarea in gestiune. Potrivit OMFP 2634/2015, documentele provenite din tranzactii cu persoane fizice pot fi inregistrate numai daca se face dovada intrarii in gestiune.
7. Factura si bonul fiscal - se emit de consignatar la vanzarea bunului catre client. Daca deponentul este platitor de TVA, acesta va factura bunul la momentul vanzarii. Daca deponentul este persoana fizica neplatitoare de TVA, unitatea de consignatie emite bonul fiscal sau factura direct catre client.
8. Borderoul de achizitie - se foloseste cand firma cumpara bunuri de la persoane fizice neautorizate, adica atunci cand are loc un transfer de proprietate, nu o custodie in consignatie.
Codul fiscal prevede la art. 270 alin. (2) ca, daca un intermediar actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, se considera ca a achizitionat si a livrat bunurile el insusi. Aceasta regula creeaza un lant de doua livrari:
Conform art. 281 alin. (2) din Codul fiscal si normelor metodologice, livrarea de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai.
Prin urmare, daca consignantul este platitor de TVA, acesta va factura bunurile in regim normal de TVA, la momentul vanzarii catre client, nu la momentul predarii fizice a bunurilor catre consignatar.
2. Consignant persoana fizica neinregistrata in scopuri de TVA
Daca persoana fizica vinde ocazional bunuri personale, de regula nu desfasoara o activitate economica cu caracter de continuitate si nu indeplineste conditiile pentru a fi considerata persoana impozabila in sensul TVA. In acest caz, livrarea persoanei fizice nu intra in sfera TVA.
Atentie insa: in consignatie, consignatarul actioneaza in nume propriu. Daca societatea consignatara este platitoare de TVA, aceasta poate ajunge sa faca o livrare in sfera TVA fata de clientul final, indiferent ca furnizorul (persoana fizica) nu este in TVA.
3. Regimul special al marjei pentru bunuri second-hand
Daca sunt indeplinite conditiile art. 312 din Codul fiscal, societatea poate aplica regimul special de marja. Conditia tipica: bunurile au fost achizitionate de la persoane neimpozabile (persoane fizice din patrimoniu personal). TVA se calculeaza doar pe marja de profit, cu mentiunea obligatorie pe factura: „regimul marjei — bunuri second-hand". Revanzatorul nu are drept de deducere a TVA pentru bunurile taxate in regim special.
1. Bunuri din patrimoniul personal - venituri neimpozabile
Daca persoana fizica depune in consignatie bunuri mobile din patrimoniul personal (obiecte personale, bunuri folosite proprii, vanzari ocazionale), venitul din transferul proprietatii este neimpozabil in temeiul art. 62 lit. m) din Codul fiscal.
Consecinte practice:
2. Bunuri cumparate in scop de revanzare - activitate independenta
Daca persoana fizica cumpara bunuri cu intentia de revanzare, repeta operatiunea si urmareste profit, intra in logica activitatii de comert. Conform art. 67 alin. (1) din Codul fiscal si normelor metodologice (pct. 6), aceasta constituie activitate independenta, cu obligatii de declarare prin Declaratia unica (D212).
Normele metodologice prevad explicit ca vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii poate intra la venituri din activitati independente.
Retinerea la sursa de 10% se aplica numai in cazurile de stopaj prevazute expres de Codul fiscal (de regula, pentru venituri din alte surse — art. 115), nu automat pentru orice plata facuta unei persoane fizice. Cand societatea are obligatia de retinere, raportarea informativa se face prin D205.
Practic, atunci cand administratorul semneaza contractul in numele societatii si, in acelasi timp, in nume propriu ca persoana fizica, se afla in ipoteza unui „contract cu sine insusi” (autocontract reglementat de art. 1304 Cod civil).
Acest tip de contract este, in principiu, anulabil la cererea reprezentatului (adica a societatii), cu doua exceptii:
Pentru a asigura legalitatea si a reduce riscurile, este necesar un cadru documentar clar: aprobarea prealabila prin hotarare AGA sau decizie a asociatului unic, in care sa fie autorizata explicit aceasta relatie si conditiile economice ale contractului, precum si incheierea unui contract de consignatie in forma scrisa.
De asemenea, este importanta documentarea pretului si a comisionului la nivelul pietei — pentru a preveni suspiciunile legate de un transfer de valoare mascat. In acest caz, se recomanda note interne de evaluare si criterii clare de stabilire a preturilor.
Din punct de vedere fiscal, administratorul este tratat ca orice persoana fizica: vanzarile ocazionale de bunuri personale nu sunt impozabile (art. 62 lit. m din Codul Fiscal), insa o activitate repetitiva poate fi reclasificata ca activitate independenta, generand obligatii fiscale suplimentare.
In acest articol vom analiza care sunt obligatiile partilor, cum se inregistreaza bunurile primite, care este regimul TVA si alte aspecte legale si situatii particulare.
Contractul de consignatie. Cadru legal, caracteristici
Contractul de consignatie este o varietate a contractului de comision. Codul civil il defineste la art. 2054 alin. (1): consignatia are ca obiect vanzarea unor bunuri mobile pe care consignantul le-a predat consignatarului in acest scop.Mecanismul juridic de baza este urmatorul:
- consignatarul (intermediarul) lucreaza in nume propriu — el apare in relatia cu tertul/cumparatorul;
- dar lucreaza pe seama consignantului — economic, operatiunea se face pentru consignant;
- consignatarul este remunerat printr-un comision.
Valoarea inscrisa in toate documentele emise de consignant trebuie sa fie suma pe care consignantul doreste sa o primeasca efectiv la vanzarea bunurilor sale.
Conform Codului civil, art. 2.058, consignatarul va vinde bunurile la o valoare mai mare – fie valoarea de intrare plus comisionul din contract, fie o alta valoare la care acesta reuseste sa vanda bunurile daca in contract nu este stipulat un comision sau pret final de vanzare.
Iata cateva aspecte importante de avut in vedere:
1. Contractul de consignatie se incheie in forma scrisa. Potrivit art. 2055 Cod civil, contractul de consignatie trebuie sa specifice clar:
- identitatea si calitatea partilor (consignant/consignatar);
- lista bunurilor (ideal printr-o anexa actualizabila);
- pretul de vanzare si mecanismul de modificare;
- comisionul consignatarului si momentul exigibilitatii sale;
- termenele de decontare/virare catre consignant;
- drepturile de control si restituire si modul practic de predare-primire;
- regimul bunurilor nevandute (returnare, ajustare pret etc.).
3. Predarea bunurilor de catre consignant. La momentul expedierii bunurilor, consignantul va intocmi un document - Avizul de insotire a marfii - care cuprinde urmatoarele informatii:
a) un numar de ordine secvential si data emiterii documentului;
b) denumirea/numele si adresa partilor;
c) data punerii la dispozitie sau a expedierii bunurilor;
d) denumirea si cantitatea bunurilor.
Tratamentul contabil al consignatiei
La vanzarea marfurilor de catre consignatar:- Se genereaza venitul din vanzari, iar marfurile sunt scoase din evidenta extracontabila.
La inregistrarea facturii emise de consignant catre consignatar:
- Consignantul factureaza valoarea marfurilor vandute, ceea ce reprezinta o vanzare pentru acesta.
- Consignatarul inregistreaza achizitia marfurilor corespunzator.
- Consignatarul transfera contravaloarea marfurilor, mai putin comisionul retinut, catre consignant.
Monografia contabila a operatiunilor in consignatie
Iata care sunt inregistrarile contabile in consignatie:1. Primirea bunurilor in consignatie
Bunurile primite se inregistreaza extracontabil in contul 8033 „Valori materiale primite in pastrare sau custodie", la preturile prevazute in documentele incheiate. Bunurile nu se recunosc in conturile de stocuri, deoarece proprietatea ramane la consignant.
2. Vanzarea catre client
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2026
Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2026 varianta online
Registrul de Evidenta Fiscala PFA
- NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulCurs valutar emitere factura Avem urmatoarea situatie: -clientul plaseaza o comanda pentru achizitionare de marfa si asta se inregistreaza in SAP la data plasarii ordinului la cursul valutar de la acea data....citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulDelegare in Canada Societatea noastra din Romania desfasoara un proiect in Canada si a infiintat o societate noua in aceasta tara. Angajatii societatii din Romania urmeaza sa isi desfasoare...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulRegistrul de evidenta fiscala, rescris dupa 20 de ani: noi obligatii si simplificari citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulObligatiile unui cabinet de avocatura in materia prevenirii spalarii banilor. Documente necesare pentru controlul ONPCSB Suntem un cabinet de avocatura, specializati pe divorturi si partaj. Am fost anuntati ca vom avea control de la ONPCSB. Va rog sa ne ajutati cu continutul dosarului pe care ar...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal - NOUTATI din Codul FiscalValidat de expertulCriteriu de risc fiscal ridicat pentru produse energetice Avand in vedere adresa atasata, prin care societatea a fost incadrata in categoria de risc fiscal ridicat a operatorilor economici care desfasoara activitati cu produse energetice...citeste mai mult
Portal Codul Fiscal
La momentul vanzarii, consignatarul emite factura sau bon fiscal catre cumparator. Contabil se inregistreaza:
Incasarea contravalorii bunului de la client (consignatar neplatitor de TVA): 5311 „Casa" / 5121 „Conturi la banci" = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor"
Daca consignatarul este platitor de TVA: 5311 = % → 707 + 4427
3. Recunoasterea cumpararii de la consignant
La data vanzarii, bunul este considerat livrat de consignant catre consignatar. In acel moment se intocmeste borderoul de achizitie si se inregistreaza intrarea in gestiune:
371 „Marfuri" = 462 „Creditori diversi" (valoarea de achizitie) 371 „Marfuri" = 378 „Diferente de pret la marfuri" (adaos comercial)
4. Descarcarea din gestiune si decontarea catre consignant
Descarcarea gestiunii: % = 371 „Marfuri" 607 „Cheltuieli privind marfurile" (valoarea de achizitie) 378 „Diferente de pret la marfuri" (adaos comercial)
Se crediteaza si contul extracontabil 8033 (descarcarea bunurilor din custodie).
Plata sumei datorate consignantului (pret de achizitie minus comision): 462 „Creditori diversi" = 5311 / 5121
Vezi si alte MONOGRAFII CONTABILE alcatuite de specialisti in domeniu si ACTUALIZATE la zi >> Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile.
Documentele necesare in regimul de consignatie
Activitatea in regim de consignatie presupune intocmirea unui set de documente financiar-contabile, reglementate de OMFP 2634/2015 si de Codul civil:1. Contractul de consignatie - obligatoriu in forma scrisa, cu toate elementele esentiale mentionate mai sus.
2. Bonul de primire in consignatie - document intern emis la primirea bunului, care serveste ca dovada de predare-primire si document de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare; un exemplar se preda deponentului. Desi OMFP 3512/2008, care reglementa explicit acest formular, a fost abrogat si inlocuit de OMFP 2634/2015, folosirea lui ramane permisa ca document intern, cu conditia respectarii cerintelor unui document justificativ.
3. Borderoul de primire a obiectelor in consignatie - centralizeaza obiectele primite spre vanzare; serveste la incarcarea gestiunii si la inregistrarea in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare si se semneaza de persoana care evalueaza bunurile si de gestionar.
4. Borderoul de iesire a obiectelor din consignatie - se intocmeste la vanzarea bunului si tine evidenta miscarii obiectelor primite in consignatie.
5. Avizul de insotire a marfii - daca deponentul este inregistrat in scopuri de TVA, marfa este insotita de un aviz cu mentiunea „pentru vanzare in regim de consignatie". Conform OMFP 2634/2015, avizul se intocmeste cand entitatea nu poate emite factura in momentul livrarii; pe aviz se mentioneaza cauza pentru care s-a emis aviz si nu factura.
6. Nota de receptie si constatare de diferente (NIR) - se intocmeste la receptia bunurilor primite in consignatie si justifica intrarea in gestiune. Potrivit OMFP 2634/2015, documentele provenite din tranzactii cu persoane fizice pot fi inregistrate numai daca se face dovada intrarii in gestiune.
7. Factura si bonul fiscal - se emit de consignatar la vanzarea bunului catre client. Daca deponentul este platitor de TVA, acesta va factura bunul la momentul vanzarii. Daca deponentul este persoana fizica neplatitoare de TVA, unitatea de consignatie emite bonul fiscal sau factura direct catre client.
8. Borderoul de achizitie - se foloseste cand firma cumpara bunuri de la persoane fizice neautorizate, adica atunci cand are loc un transfer de proprietate, nu o custodie in consignatie.
Regimul TVA in consignatie
1. Consignant platitor de TVACodul fiscal prevede la art. 270 alin. (2) ca, daca un intermediar actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, se considera ca a achizitionat si a livrat bunurile el insusi. Aceasta regula creeaza un lant de doua livrari:
- consignant → consignatar (livrare 1);
- consignatar → client (livrare 2).
Conform art. 281 alin. (2) din Codul fiscal si normelor metodologice, livrarea de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clientilor sai.
Prin urmare, daca consignantul este platitor de TVA, acesta va factura bunurile in regim normal de TVA, la momentul vanzarii catre client, nu la momentul predarii fizice a bunurilor catre consignatar.
2. Consignant persoana fizica neinregistrata in scopuri de TVA
Daca persoana fizica vinde ocazional bunuri personale, de regula nu desfasoara o activitate economica cu caracter de continuitate si nu indeplineste conditiile pentru a fi considerata persoana impozabila in sensul TVA. In acest caz, livrarea persoanei fizice nu intra in sfera TVA.
Atentie insa: in consignatie, consignatarul actioneaza in nume propriu. Daca societatea consignatara este platitoare de TVA, aceasta poate ajunge sa faca o livrare in sfera TVA fata de clientul final, indiferent ca furnizorul (persoana fizica) nu este in TVA.
3. Regimul special al marjei pentru bunuri second-hand
Daca sunt indeplinite conditiile art. 312 din Codul fiscal, societatea poate aplica regimul special de marja. Conditia tipica: bunurile au fost achizitionate de la persoane neimpozabile (persoane fizice din patrimoniu personal). TVA se calculeaza doar pe marja de profit, cu mentiunea obligatorie pe factura: „regimul marjei — bunuri second-hand". Revanzatorul nu are drept de deducere a TVA pentru bunurile taxate in regim special.
Controale fiscale pe TVA. Rambursare fiscala, documente justificative, exemple practice - Ghid practic pentru evitarea amenzilor ANAF. Click AICI>>
Tratamentul fiscal al veniturilor persoanelor fizice deponente
Acelasi bun vandut prin consignatar poate genera doua regimuri fiscale complet diferite pentru persoana fizica, in functie de natura activitatii sale.1. Bunuri din patrimoniul personal - venituri neimpozabile
Daca persoana fizica depune in consignatie bunuri mobile din patrimoniul personal (obiecte personale, bunuri folosite proprii, vanzari ocazionale), venitul din transferul proprietatii este neimpozabil in temeiul art. 62 lit. m) din Codul fiscal.
Consecinte practice:
- nu se datoreaza impozit pe venit;
- nu se datoreaza CAS/CASS;
- societatea (consignatarul) nu are ce sa retina la sursa.
2. Bunuri cumparate in scop de revanzare - activitate independenta
Daca persoana fizica cumpara bunuri cu intentia de revanzare, repeta operatiunea si urmareste profit, intra in logica activitatii de comert. Conform art. 67 alin. (1) din Codul fiscal si normelor metodologice (pct. 6), aceasta constituie activitate independenta, cu obligatii de declarare prin Declaratia unica (D212).
Normele metodologice prevad explicit ca vanzarea in regim de consignatie a bunurilor cumparate in scopul revanzarii poate intra la venituri din activitati independente.
Retinerea la sursa de 10% se aplica numai in cazurile de stopaj prevazute expres de Codul fiscal (de regula, pentru venituri din alte surse — art. 115), nu automat pentru orice plata facuta unei persoane fizice. Cand societatea are obligatia de retinere, raportarea informativa se face prin D205.
Administratorul societatii poate actiona ca deponent (consignant)?
Administratorul unei societati poate actiona ca deponent (consignant) in relatia cu propria firma, insa aceasta situatie implica un risc juridic si conditii stricte.Practic, atunci cand administratorul semneaza contractul in numele societatii si, in acelasi timp, in nume propriu ca persoana fizica, se afla in ipoteza unui „contract cu sine insusi” (autocontract reglementat de art. 1304 Cod civil).
Acest tip de contract este, in principiu, anulabil la cererea reprezentatului (adica a societatii), cu doua exceptii:
- daca reprezentantul a fost imputernicit expres sa contracteze cu sine;
- sau daca termenii contractului sunt fixati astfel incat sa excluda conflictul de interese.
Pentru a asigura legalitatea si a reduce riscurile, este necesar un cadru documentar clar: aprobarea prealabila prin hotarare AGA sau decizie a asociatului unic, in care sa fie autorizata explicit aceasta relatie si conditiile economice ale contractului, precum si incheierea unui contract de consignatie in forma scrisa.
De asemenea, este importanta documentarea pretului si a comisionului la nivelul pietei — pentru a preveni suspiciunile legate de un transfer de valoare mascat. In acest caz, se recomanda note interne de evaluare si criterii clare de stabilire a preturilor.
Din punct de vedere fiscal, administratorul este tratat ca orice persoana fizica: vanzarile ocazionale de bunuri personale nu sunt impozabile (art. 62 lit. m din Codul Fiscal), insa o activitate repetitiva poate fi reclasificata ca activitate independenta, generand obligatii fiscale suplimentare.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
