[CONTROL ANTIFRAUDA] Reglementari legale, drepturile contribuabililor si studii de caz utile

Reglementari cheie despre controalele fiscale

In sistemul noului Cod de procedura fiscala, controlul fiscal efectuat de administra?ia fiscala cuprinde activitatea de inspec?ie fiscala, dar si alte forme particulare de control, avand proceduri de realizare obiective diferite si modalita?i de materializare particulare, cum sunt controlul fiscal inopinat, controlul antifrauda, verificarea documentara si verificarea situa?iei fiscale personale.

Asa cum vom dezvolta in continuare, fiecare tip de control are proceduri speciale, unele detaliate si care sunt imprumutate si altor forme de control, in timp ce altele au scopuri punctuale, diferite, materializate prin intocmirea de inscrisuri constatatoare distincte.

Comun tuturor formelor de control este regimul actelor de sesizare a organelor de urmarire penala. Procesele-verbale, de sesizare a organelor de urmarire penala prin care organele fiscale constata situatii de fapt ce ar putea intruni elementele constitutive ale unei infractiuni, precum si procesele-verbale incheiate la solicitarea organelor de urmarire penala, prin care se evalueaza prejudiciul, nu sunt acte administrativfiscale in sensul Codului de procedura fiscala.

Pe baza acestor procese-verbale organul fiscal organizeaza o evidenta fiscala distincta a sumelor reprezentand prejudiciul, separat fa?a de evidenta creantelor fiscale. Regimul sumelor inscrise in eviden?a separata este distinct, acestea putand fi platite de persoana in cauza sau alta persoana interesata, urmand a fi restituite daca prin actele emise de organele judiciare rezulta ca persoana care a efectuat plata nu datoreaza sumele achitate.

Cunoasterea detaliilor privind procedura pe care organele de control trebuie sa o respecte, inscrisurile distincte pe care acestea le intocmesc si competen?a care le-a fost conferita reprezinta mijloace de protec?ie impotriva masurilor care prejudiciaza contribuabilul, identificand caile corecte de contestare a masurilor si argumentele adecvate.

Controlul antifrauda

Controlul antifrauda, denumit si control operativ si inopinat, este reglementat de art. 136 din Legea nr. 207/2015 privind Cod de procedura fiscala, care se aplica in corelare cu dispozi?iile speciale cuprinse in O.U.G. nr. 74/2013, cu modificarile si completarile ulterioare si se exercita de catre inspectorii antifrauda.

Inspectorii antifrauda poarta in timpul serviciului uniforma, insemne distinctive, ecusoane si, dupa caz, armament si alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de aparare, protectie si comunicare, dar in anumite situatii, in realizarea atributiilor de serviciu, se pot imbraca si in tinuta civila.

Alaturi de competentele conferite de Codul de procedura fiscala personalului care exercita inspec?ia fiscala, O.U.G. nr. 74/2013 stabileste pentru inspectorii antifrauda o serie de drepturi speciale.

Analiza acestora, astfel cum sunt enumerate mai jos, permit identificarea distinctiei dintre controlul antifrauda si inspec?ia fiscala si de activitatea organelor de urmarire penala. Se poate constata o distinctie de obiective si scop intre inspectia fiscala si controlul antifrauda.

Potrivit art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 74/2013, in indeplinirea atributiilor ce le revin, inspectorii antifrauda au dreptul:
• sa cerceteze si sa evalueze activitati sau operatiuni, in vederea stabilirii starii de fapt fiscale, sa constate imprejurarile in care au fost savarsite faptele care pot avea consecinte fiscale si sa sesizeze organele de urmarire penala, daca in desfasurarea activitatii specifice, constata imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul financiar-fiscal;
• sa efectueze controale in vederea prevenirii, descoperirii si combaterii faptelor de evaziune fiscala si frauda fiscala la toate categoriile de contribuabili, indiferent de forma de organizare, precum si in orice loc, indiferent de forma sub care se desfasoara activitati economice, generatoare de venituri impozabile, ori unde se afla bunurile impozabile;
• sa verifice legalitatea activitatilor desfasurate, existenta si autenticitatea documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor;
• sa efectueze investigatii, supravegheri si verificari fiscale necesare prevenirii si descoperirii faptelor de evaziune fiscala si frauda fiscala, inclusiv in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei specifice;
• sa opreasca mijloacele de transport de persoane si bunuri pentru verificarea documentelor de insotire a bunurilor si pentru verificarea legalitatii activitatii comerciale de transport de persoane;
• sa verifice respectarea reglementarilor legale privind circulatia marfurilor pe drumurile publice, pe cai ferate si fluviale, in porturi, gari, autogari, aeroporturi, interiorul zonelor libere, in vecinatatea unitatilor vamale, in antrepozite, precum si in alte locuri in care se desfasoara activitati economice;
• sa retina documente, sa solicite copii certificate de pe documentele originale, sa preleveze probe, esantioane, mostre si alte asemenea specimene si sa solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizarii actului de control;
• sa legitimeze si sa stabileasca identitatea administratorilor entitatilor controlate, precum si a oricaror persoane implicate in activitatile sau operatiunile investigate si sa solicite acestora explicatii scrise;
• sa solicite, in conditiile legii, informatii sau, dupa caz, documente de la orice entitate privata si/sau publica, in scopul instrumentarii si fundamentarii constatarilor cu privire la savarsirea unor fapte care contravin legislatiei in domeniul financiar-fiscal;
• sa constate contraventii si sa aplice sanctiuni contraventionale in toate domeniile de competenta ale Agentiei;
• sa confiste bunuri si sume de bani, sa aplice sigilii, pentru asigurarea integritatii bunurilor, intocmind in acest sens proces-verbal;
• sa dispuna masuri asiguratorii, sa efectueze verificarea documentara, sa dispuna masuri pentru prevenirea si corectarea abaterilor de la prevederile legislatiei financiar-fiscale si contabile;
• sa sesizeze organele competente in vederea valorificarii constatarilor;
• in timpul exercitarii atributiilor de serviciu sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de armamentul si mijloacele de aparare din dotare;
• sa utilizeze mijloacele auto purtand insemne si dispozitive de avertizare sonore si luminoase specifice;
• sa constituie si sa utilizeze baze de date, inclusiv ale altor institutii publice sau persoane juridice de drept public, necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege.

Ca o particularitate a controlului antifrauda este faptul ca la orice actiune de control participa minimum 2 inspectori antifrauda. De asemenea, la actiunile de control cu grad sporit de periculozitate, echipele de control pot fi insotite de membri ai subunitatilor specializate de interventie rapida aflate in subordinea Ministerului Afacerilor Interne.

Din punct de vedere procedural, la constatarea unor imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul financiar-fiscal sau vamal, inspectorii antifrauda intocmesc procese-verbale si acte de control in baza carora sesizeaza organele de urmarire penala cu privire la faptele constatate.

Alaturi de actul de sesizare se trimit organelor de urmarire penala documentele incheiate alaturi de documentele ridicate conform atributiilor, de explicatiile scrise solicitate persoanelor in cauza, precum si alte inscrisuri care au valoare probatorie de inscrisuri in procesul penal.

Controlul operativ si inopinat se poate efectua si in scopul realizarii de opera?iuni de control tematic care reprezinta activitatea de verificare prin care se urmareste constatarea, analizarea si evaluarea unui risc fiscal specific uneia sau mai multor activitati economice determinate.

La inceperea controlului operativ si inopinat, inspectorul antifrauda este obligat sa se legitimeze, in schimb consemnarea controlului in registrul unic de control se realizeaza doar in cazul in care controlul operativ si inopinat se efectueaza la sediul social sau la sediile secundare ale contribuabilului. La finalizarea controlului operativ si inopinat se incheie procese-verbale de control sau acte de control.

Asadar, fa?a de organele de inspec?ie fiscala care intocmesc acte administrativfiscale in baza carora se emit decizii de impunere, inspectorii antifrauda intocmesc inscrisuri prin care doar se constata anumite situa?ii de fapt. Ei constata si sanc?ioneaza contraventii, dar si imprejurarile privind savarsirea unor fapte penale.

Din aceasta perspectiva este important de cunoscut faptul ca si normele in materie de prescrip?ie aplicabile controlului antifrauda sunt cele prevazute de legea penala cu privire la infractiunile constatate nefiind limitate la temenele de prescrip?ie stabilite de art. 110 din Codul de procedura fiscala.

Somatia ANAF in controalele antifrauda

Somatia emisa de ANAF, introdusa oficial prin Ordinul nr. 128/2025, reprezinta un nou instrument de control cu forta juridica superioara invitatiei utilizate anterior in inspectiile antifrauda. Aceasta are rolul de a solicita contribuabililor documente si informatii relevante in cadrul verificarilor efectuate de Directia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF), iar nerespectarea termenului de 15 zile pentru raspuns poate avea consecinte penale.

Potrivit Legii nr. 241/2005, refuzul nejustificat de a prezenta documentele solicitate poate fi considerat infractiune si pedepsit cu inchisoare de la 1 la 6 ani.

Spre deosebire de invitatia anterioara, care nu impunea un raspuns obligatoriu, somatia este un document oficial ce nu poate fi ignorat. Daca contribuabilul nu coopereaza in termenul legal, inspectorii antifrauda pot intocmi un proces-verbal de sesizare penala, iar cercetarea penala devine inevitabila. Chiar daca ulterior contribuabilul alege sa colaboreze, sesizarea nu mai poate fi retrasa, insa atitudinea ulterioara poate influenta pozitiv rezultatul anchetei.

Administratorii si profesionistii contabili trebuie sa acorde atentie maxima somatiilor si sa se asigure ca raspunsurile sunt transmise corect si la timp, pentru a evita implicarea penala.

Drepturile contribuabililor in cazul unui control antifrauda

Contribuabilii au urmatoarele drepturi:

• sa solicite legitimarea inspectorilor antifrauda;
• sa beneficieze de asistenta de specialitate in timpul controlului;
• sa fie informati in timpul controlului despre constatarile efectuate;
• sa primeasca dovada scrisa in cazul retinerii unor documente de catre organele de control.

In ceea ce priveste desfasurarea controlului in spatiile private (precum vestiarele sau obiectele personale ale angajatilor), este important de mentionat ca inspectorilor antifrauda fiscala trebuie sa li se permita accesul in toate spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri si servicii, in interiorul zonelor libere, in vecinatatea unitatilor vamale, in antrepozite fiscale si in orice alte locuri unde se desfasoara activitati economice, pe timp de zi si de noapte. De asemenea, daca este cazul, trebuie sa se faciliteze prelevarea de probe, esantioane, mostre etc.

(Asa apare formulat pe site ul institutiei antifrauda)

Totusi organele fiscale nu au dreptul sa efectueze perchezitii asupra persoanelor sau asupra bunurilor acestora. Astfel de masuri pot fi dispuse doar de organele de cercetare penala si doar in baza unui mandat emis de un judecator.Ajuta aici opinia unui avocat pentru analizarea exacta a situatiei dvs.

Atentie! Contribuabilul are, de asemenea, posibilitatea de a formula un punct de vedere in termen de cinci zile lucratoare de la primirea procesului-verbal. Acest punct de vedere va fi analizat de Directia Generala Antifrauda Fiscala, iar daca este considerat justificat, conducerea institutiei poate dispune refacerea controlului sau modificarea raportului intocmit.

Obligatiile reprezentantilor firmei controlate

In calitate de reprezentant al firmei controlate, sunteti obligati sa puneti la dispozitia inspectorilor DGAF toate documentele solicitate, iar refuzul constituie infractiune si se pedepseste cu pana la trei ani de inchisoare. Pentru protejarea impotriva instrainarii sau deteriorarii documentelor supuse controlului, inspectorii antifrauda pot decide retinerea acestora, in baza unui proces-verbal de ridicare de inscrisuri.

Sunteti obligati sa furnizati explicatii scrise la solicitarea inspectorilor antifrauda si sa va prezentati cu inscrisurile solicitate la data si ora prevazute in invitatiile primite. Inspectorii antifrauda pot sigila depozite, incinte, mijloace de transport, pot dispune instituirea de masuri asiguratorii asupra activelor patrimoniale.

Studii de caz utile

In continuare vom vedea cateva studii de caz utile cu privire la controalele antifrauda, asa cum au fost explicate de specialistii nostri de la portalcontabilitate.ro.

Speta 1. Calcul dobanzi si penalitati prejudiciu stabilit de Antifrauda

In urma unui control de la Antifrauda am primit procesul-verbal care nu constituie un act administrativ fiscal, deci nu poate fi contestat. Conform Legii 126/2024, in termen de 30 de zile de la finalizarea controlului, pentru a beneficia de clauza de nepedepsire (adica, pentru a nu se sesiza organele penale), putem achita prejudiciul stabilit, plus dobanzile si penalitatile instituite de ANAF (fara decizie de impunere), plus 15% din prejudiciu.

In acest caz, se aplica doar dobanda de 0,02% si penalitatea de nedeclarare de 0,08%? Se poate beneficia de reducerea penalitatilor de nedeclarare daca se achita prejudiciul total? Daca nu se achita prejudiciul, se face sesizarea penala pentru a putea contesta procesul-verbal? Care sunt implicatiile fiscale pentru persoana juridica? Se poate anula codul de TVA sau dreptul de deducere sau ce alte implicatii mai sunt? In cazul in care societatea juridica va fi condamnata, pe langa prejudiciul majorat cu 100%, ce alte implicatii mai sunt?

Conform art. 174 din Codul de procedura fiscala:

ART. 174 Dobanzi

(1) Dobanzile se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv....

(5) Nivelul dobanzii este de 0,02% pentru fiecare zi de intarziere.

ART. 176 Penalitati de intarziere

(1) Penalitatile de intarziere se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Dispozitiile art. 174 alin. (2) - (4) si art. 175 sunt aplicabile in mod corespunzator.

(2) Nivelul penalitatii de intarziere este de 0,01% pentru fiecare zi de intarziere.

(3) Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor.

(4) Penalitatea de intarziere nu se aplica pentru obligatiile fiscale principale pentru care se datoreaza penalitate de nedeclarare potrivit art. 181.

ART. 181 Penalitatea de nedeclarare in cazul creantelor fiscale administrate de organul fiscal central

(1) Pentru obligatiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/platitor si stabilite de organul fiscal prin decizii de impunere, contribuabilul/platitorul datoreaza o penalitate de nedeclarare de 0,08% pe fiecare zi, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data stingerii sumei datorate, inclusiv, din obligatiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil/platitor si stabilite de organul fiscal prin decizii de impunere.

(2) Penalitatea de nedeclarare stabilita potrivit alin. (1) se reduce cu 75%, daca obligatiile fiscale principale stabilite prin decizie:

a) se sting prin plata sau compensare pana la termenul prevazut la art. 156 alin. (1);

b) sunt esalonate la plata, in conditiile legii. in acest caz, reducerea se acorda la finalizarea esalonarii la plata.

(21) Ori de cate ori organul fiscal constata incidenta prevederilor art. 181 alin. (2), acesta comunica decizia referitoare la obligatiile fiscale accesorii reprezentand penalitati de nedeclarare prin evidentierea reducerii de 75% aplicate.

(3) Penalitatea de nedeclarare prevazuta la alin. (1) se majoreaza cu 100% in cazul in care obligatiile fiscale principale au rezultat ca urmare a savarsirii unor fapte de evaziune fiscala, constatate de organele judiciare, potrivit legii.

Din lecturarea articolelor din lege precedente se observa ca penalitate de nedeclarare se aplica doar in cazul obligatiilor stabilite prin decizie de impunere.

In acest caz, la momentul de fata, neexistand o decizie de impunere, in opinia mea, nu aveti obligatia calcularii penalitatii de nedeclarare.

Aceasta penalitate se va calcula in situatia in care organele judiciare vor constata savarsirea faptei de evaziune fiscala.
Societatea in cauza nu este inca in situatia in care fapta de evaziune fiscala a fost constatat de organele judiciare, deci nu a fost condamnata.

In situatia in care nu se achita prejudiciul in 30 de zile de la finalizarea controlului pentru a beneficia de clauza de nepedepsire urmeaza sesizarea penala.

Aceasta nu are consecintele enumerate de dvs. deoarece fapta de evaziune fiscala inca nu a fost constatata de organele judiciare.

De asemenea nu a fost stabilita nici raspunderea solidara a administratorului, raspundere care se va stabili de catre Instanta de judecata.

In cazul in care societatea va fi declarata inactiva de catre ANAF, aceasta situatie atrage anularea codului de TVA si implicit a dreptului de deducere.

In cazul in care societatea va fi condamnata, consecintele sunt cele de la art. 136 din Codul Penal

Pedepsele aplicabile persoanei juridice

Art. 136. -

(1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si complementare.

(2) Pedeapsa principala este amenda.

(3) Pedepsele complementare sunt:

a) dizolvarea persoanei juridice;

b) suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;

c) inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;

d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani;

e) plasarea sub supraveghere judiciara;

f) afisarea sau publicarea hotararii de condamnare.

Se poate atrage si raspunderea administratorului conform art. 135 alin. (3) din Codul Penal.

In concluzie, ca si consecinta financiara, pe langa majorarea prejudiciului cu 100% se poate aplica o amenda penala pe societate.

Speta 2. Monografie prejudiciu antifrauda

Am dori sa stim care este monografie contabila in cazul unui prejudiciu constatat de catre Antifrauda ca urmare a neinregistrarii in contabilitate a unor venituri din prestari servicii.

In opinia mea, veti inregistra prejudiciul inclusiv dobanzile si penalitatile pe cheltuieli nedeductibile dpdv fiscal:

6581 = 448

448 = 5121