Taxa de prima inmatriculare. Taxa de poluare

? exonerarea de la plata taxei de prima inmatriculare ?

judecator Gabriela-Victoria Birsan
presedinta Sectiei de contencios administrativ si fiscal
a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
magistrat-asistent Bogdan Georgescu

Codul fiscal, art. 214¹ si art. 214², O.U.G. nr. 50/2008

Actiunea prin care o persoana solicita exonerarea de la plata taxei de prima inmatriculare (prevazuta de fostele art. 214¹ si art. 214² din Codul fiscal) ori a taxei de poluare (prevazuta de O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule), anterior demararii procedurii de inmatriculare, emiterii actului de impunere si incasarii taxei de catre autoritatea fiscala, actiune prin care persoana investeste astfel instanta cu o actiune in constatarea faptului ca nu i se aplica dispozitiile respective, este o cerere in materie civila al carei obiect nu este evaluabil in bani pentru a determina incidenta criteriului valoric prevazut de art. 2 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura civila, si in privinta careia competenta de solutionare apartine judecatoriei, ca instanta, de drept comun, cu plenitudine de jurisdictie, care judeca toate procesele si cererile in afara de cele date de lege in competenta altor instante. Sunt de competenta instantelor de contencios administrativ numai cererile de chemare in judecata avand ca obiect restituirea taxei de prima inmatriculare, stabilita si incasata de autoritatea fiscala in temeiul dispozitiilor O.U.G. nr. 50/2008 (ori al fostelor dispozitii ale art. 214¹ si art. 214² din Codul fiscal, pentru perioada in care acestea s-au aflat in vigoare).

Decizia nr. 1.096 din 27 februarie 2009

Ghidul practic al contabilitatii in 2024 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete

Vezi AICI detalii

Cartea verde a contabilitatii varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Contabilitatea organizatiilor non-profit abonament 12 luni 3 luni GRATUITE

Vezi AICI detalii

* * * * * * *

1. Prin cererea de chemare in judecata inregistrata la data de 22 aprilie 2008 pe rolul Tribunalului Bucuresti ? Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal, reclamantul C.F., in contradictoriu cu paratii Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, a solicitat instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa fie exonerat de plata taxei de prima inmatriculare a autoturismului marca D.C., tip 124, an de fabricatie 1994 si sa oblige paratii sa ii inmatriculeze in Romania autoturismul, avand in vedere faptul ca prima inmatriculare a fost facuta in Germania in anul 1994.

In esenta, reclamantul sustine ca a achizitionat autoturismul care a fost inmatriculat prima data in Germania in anul 1994, astfel ca, in temeiul art. 90 din Tratatul de constituire a Uniunii Europene, are dreptul de a i se inmatricula autoturismul in Romania fara obligatia de a plati taxa de prima inmatriculare, taxa care contravine dreptului comunitar.

Tribunalul Bucuresti ? Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal, prin sentinta civila nr. 1.687 din 27 mai 2008, a admis exceptia necompetentei materiale a instantei, invocata de paratul Statul Roman prin Ministerul Economiei si Finantelor, si a declinat competenta de solutionare a actiunii in favoarea Curtii de Apel Bucuresti ? Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Tribunalul a retinut ca instanta competenta este Curtea de Apel, in temeiul art. 3 pct. 1 din Codul de procedura civila cu referire la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, intrucat reclamantul a chemat in judecata doua autoritati publice centrale.

2. La data de 30 mai 2008, reclamantul C.F. a introdus cerere de chemare in judecata si la Curtea de Apel Bucuresti ? Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, avand acelasi obiect si in contradictoriu cu aceleasi parti, cauza care a format obiectul dosarului nr. 3.210/2/2008.

3. Curtea de Apel Bucuresti ? Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, investita cu solutionarea aceleiasi cauze, atat in dosarul nr. 3.210/2/2008 avand ca obiect actiunea introdusa direct la instanta de reclamantul C.F., cat si in dosarul nr. 15.439/3/2008 format ca urmare a inregistrarii cauzei declinate de Tribunalul Bucuresti, constatandindeplinite conditiile prevazute de art. 164 din Codul de procedura civila, in ceea ce priveste tripla identitate de parti, obiect si cauza, a dispus conexarea celor doua pricini, retinand cauza spre solutionare in dosarul nr. 15.439/3/2008.

Prin sentinta civila nr. 2.461 din 30 septembrie 2008, Curtea de Apel Bucuresti ? Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a admis exceptia necompetentei materiale invocata de instanta din oficiu si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Bucuresti ? Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal, constatand ivit conflictul negativ de competenta intre cele doua instante, urmand a inainta dosarul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru pronuntarea regulatorului de competenta.

Pentru a pronunta aceasta solutie, Curtea de Apel a retinut, in esenta, ca taxa de prima inmatriculare prevazuta de art. 214¹ si art. 214² din Codul fiscal, in vigoare la data introducerii actiunii, este in valoare de pana la 500.000 lei si se incaseaza de administratiile financiare, astfel ca, potrivit art. 10 alin. (1) teza intai din Legea nr. 554/2004, competenta revine tribunalului.

Impotriva sentintei civile de declinare a competentei nr. 2.461 din 30 septembrie 2008 a Curtii de Apel Bucuresti ? Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a declarat recurs parata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in temeiul art. 304 pct. 9 din Codul de procedura civila, criticand hotararea recurata pentru nelegalitate si netemeinicie.

Prin motivele de recurs, recurenta-parata sustine ca in mod gresit Curtea de Apel a declinat competenta in favoarea tribunalului, deoarece competenta apartine judecatoriei, ca instanta de drept comun, conform dispozitiilor art. 1 alin. (1) si (3), art. 2 si art. 8 din Codul de procedura civila, intrucat in cauza nu se contesta un act administrativ pentru a fi incidente dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. f) si g) si ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Analizand recursul formulat prin prismamotivelor invocate si in raport de dispozitiile legale aplicabile, Curtea il va admite pentru urmatoarele considerente:

Prin actiunea introductiva de instanta, pe temeiul dispozitiilor art. 90 din Tratatul de constituire a Uniunii Europene, reclamantul solicita sa fie exonerat de la plata taxei de prima inmatriculare pentru autoturismul achizitionat, care a fost inmatriculat pentru prima data in Germania in anul 1994 si sa fie obligati paratii sa ii inmatriculeze autoturismul, fara plata taxei respective.

Fata de obiectul actiunii, cu care instanta a fost investita, Curtea retine ca reclamantul a solicitat sa fie exonerat de la plata taxei de prima inmatriculare pentru autoturismul achizitionat si sa fie obligati paratii sa ii inmatriculeze autoturismul, fara plata taxei respective.

Din actele dosarului rezulta asadar, cu evidenta, ca intimatul-reclamant nu a demarat procedura de inmatriculare a autoturismului achizitionat, astfel ca in privinta sa nu a fost emis un act administrativ si nici nu se contesta un refuz nejustificat al autoritatii fiscale competente de a emite vreun act solicitat in privinta taxei de prima inmatriculare pe care ar datora-o in temeiul dispozitiilor sus-mentionate.

Astfel fiind, Curtea constata ca reclamantul nu contesta un act administrativ prin care sa fi fost stabilita in sarcina sa obligatia de plata a taxei de prima inmatriculare pentru autoturismul achizitionat, pentru a deveni incidente dispozitiile art. 1 cu referire la art. 2 alin. (1) lit. c), art. 8 si art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Or, conform art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, prin contencios administrativ se intelege ?activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim?.

Pe cale de consecinta, nu ne aflam in prezenta unui litigiu de contencios administrativ, in sensul dispozitiilor Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Prin urmare, cererea reclamantului este o cerere inmaterie civila si, intrucat obiectul sau nu a fost evaluat pentru a determina incidenta criteriului valoric prevazut de art. 2 pct. 1 lit. b) din Codul de procedura civila, competenta apartine judecatoriei, ca instanta, de drept comun, cu plenitudine de jurisdictie, care judeca ?toate procesele si cererile in afara de cele date de lege in competenta altor instante?, conform dispozitiilor art. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila.

Pentru cele mai sus aratate, Inalta Curte va admite recursul formulat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala si, in temeiul art. 313 cu referire la art. 158 alin. (1) si (4) din Codul de procedura civila, va trimite cauza spre competenta solutionare judecatoriei, ca instanta de drept comun, de la domiciliul paratului, conform dispozitiilor art. 5 din Codul de procedura civila, si anume Judecatoriei Sector 5 Bucuresti.

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul fiscalitatea.ro" si link catre www.fiscalitatea.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Articol adaugat in 16 iunie 2009