Bilantul functional si diagnosticul riscului de faliment

Bilantul functional va permite sa intelegeti functionarea firmei prin intermediul analizei modului de utilizare a resurselor financiare de care aceasta dispune. Puteti detecta astfel inca din faza incipienta riscul de faliment, plecand de la politica de finantare a firmei dvs.

Aprecierea politicii financiare pe baza bilantului

Studiul bilantului va da posibilitatea identificarii si analizei resurselor financiare si a utilizarii lor in functie de ciclul de activitate (investitii, exploatare si finantare). In cadrul acestui proces, va recomandam sa aveti in vedere ca:

a. imobilizarile brute sunt aferente activitatii de investitii;
b. nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE) reprezinta nevoia de finantare generata de activitatea de baza a firmei, adica de exploatare (ciclul aprovizionare - productie - desfacere):
NFRE = stocuri + creante din exploatare - datorii din exploatare
c. firma dvs. poate fi finantata prin fonduri proprii atrase (marire de capital social), fonduri proprii interne rezultate din activitatea firmei (cash flow pozitiv) si datorii financiare (imprumuturi pe termen mediu si lung).

Utilizarile resurselor financiare includ imobilizarile la valoarea lor bruta de achizitie si inregistrare. In consecinta, amortizarile si provizioanele figureaza la resurse si formeaza impreuna cu rezultatele trecute la rezerve fondurile proprii interne.

Acest tip de bilant exprima situatia la un moment dat a desfasurarii activitatii economice. Elementele bilantului reprezinta lichiditati imobilizate in diferite cicluri ale activitatii de exploatare. In acest context, resursele financiare si utilizarile care s-au dat acestora nu sunt inregistrate la valoarea lor de piata, pentru ca rezulta din agregarea unor fluxuri ale caror valori nu sunt omogene.

De exemplu, investitiile corespund imobiliza rilor achizitionate pe un interval de mai multi ani.

In consecinta, examinarea bilantului functional va permite aprecierea la un moment dat a structurii resurselor financiare si utilizarilor si a structurii in care activelor economice le corespund resurse financiare. Diagnosticul riscului de faliment rezulta din interpretarea acestei relatii.