Comisia Europeana: Noile masuri de protejare a banilor contribuabililor impotriva fraudelor

Comisia Europeana a demarat noi proceduri in ce priveste crearea unor forme de supraveghere si combatere a fraudelor. Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeana actioneaza in vederea imbunatatirii, la nivelul Uniunii, a derularii urmaririi penale a autorilor infractiunilor de frauda asupra banilor contribuabililor din UE. Sarcina exclusiva a Parchetului European va consta in efectuarea de cercetari si urmari penale, acesta urmand sa aiba competenta, la nevoie, de a trimite in judecata - in instantele din statele membre - persoanele invinuite de savarsirea de infractiuni care afecteaza bugetul UE. Parchetul European va fi o institutie independenta, supusa controlului democratic.

José Manuel Barroso, Presedintele Comisiei Europene, a declarat: "Dupa cum am promis cu ocazia discursului din 2012 privind starea Uniunii, Comisa a propus astazi instituirea Parchetului European. Aceasta initiativa confirma angajamentul Comisiei fata de consolidarea statului de drept; propunerea va consolida in mod decisiv protectia banilor contribuabililor si combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE. Comisia a concretizat si angajamentul de a consolida si intari procedurile OLAF aplicate garantiilor procedurale, similar cu garantiile pe care le va oferi Parchetul European."

"Prin adoptarea propunerii de astazi, Comisia Europeana isi respecta promisiunea de a aplica o politica de toleranta zero fata de fraudele impotriva bugetului UE. Cand sunt in joc banii contribuabililor, fiecare euro conteaza - cu atat mai mult in contextul economic actual", a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisarul pentru justitie al UE. "Infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui sa ramana liberi pentru ca nu avem instrumentele adecvate pentru a-i aduce in fata justitiei. Un lucru trebuie sa fie clar: daca la nivelul nostru, al UE, nu ne protejam bugetul federal, nimeni nu o va face in locul nostru. Fac apel la statele membre si la Parlamentul European sa sprijine acest proiect important astfel incat Parchetul European sa inceapa sa functioneze din 1 ianuarie 2015."

"Parchetul European va asigura faptul ca se acorda prioritatea cuvenita protejarii bugetului UE in intreaga Europa. Acesta va reprezenta puntea de legatura intre sistemele penale ale statelor membre, ale caror competente se opresc la frontierele nationale, organismele Uniunii neputand efectua anchete penale", a declarat Algirdas Šemeta, comisarul european pentru lupta antifrauda. "intre timp, OLAF va continua sa desfasoare activitati importante de combatere a fraudelor in domenii care nu intra in sfera de competenta a noului parchet. Ideile pe care le-am prezentat astazi pentru a-i imbunatati guvernanta, impreuna cu recenta reforma, vor transforma OLAF intr-un organism mai eficient si mai responsabil in activitatea sa. Ca atare, succesul nostru in combaterea si descurajarea fraudelor la nivelul UE va spori foarte mult."

Logica propunerii de instituire a Parchetului European este simpla: daca exista un "buget federal" - finantat de toate statele membre ale UE si administrat in temeiul normelor comune - este nevoie, de asemenea, de "instrumente federale" pentru a proteja acest buget in mod eficace pe intreg teritoriul Uniunii. in prezent, in materie de combatere a fraudelor impotriva fondurilor UE, exista un nivel de protectie si de asigurare a respectarii legislatiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmaririlor penale privind infractiunile impotriva bugetului UE variaza considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 % (a se vedea anexa). Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetarilor, ceea ce permite infractorilor sa scape, folosindu-se de subterfugii juridice, si sa fure banii cetatenilor. Chiar si atunci cand au loc cercetari, exista o mare disparitate intre statele membre in ceea ce priveste ratele condamnarilor pentru infractiuni impotriva bugetului UE.

Parchetul European se va asigura ca fiecare caz de suspiciune de frauda impotriva bugetului UE este monitorizat si incheiat, astfel incat infractorii sa stie ca vor fi cercetati si deferiti justitiei. Acest lucru va avea un puternic efect disuasiv.

In temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. Nici Marea Britanie si Irlanda nu vor participa, cu exceptia cazului in care acestea decid in mod voluntar si expres sa faca acest lucru (consimtamant expres).

In paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reforma a Agentiei Uniunii Europene de Cooperare Judiciara in Materie Penala (Eurojust) si prezinta o comunicare privind guvernanta Oficiului European de Lupta Antifrauda (OLAF).


O structura descentralizata, eficienta din punctul de vedere al costurilor

Parchetul European va avea o structura descentralizata, integrata in sistemele judiciare nationale. Procurorii europeni delegati vor efectua cercetarile si urmaririle penale in statul lor membru, utilizand personal national si aplicand legislatia nationala. Actiunile lor vor fi coordonate de catre procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniforma pe intreg teritoriul UE, aspect de o importanta vitala, in special in cazurile transfrontaliere. intreaga structura se va baza pe resursele existente si ar trebui, prin urmare, sa nu implice costuri suplimentare substantiale.

Instantelor nationale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce inseamna ca actiunile Parchetului European vor putea fi contestate in instantele nationale. in acelasi timp, propunerea consolideaza in mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetarilor desfasurate de Parchetul European.

Un "colegiu" format din 10 persoane, reunind procurorul general, 4 procurori adjuncti si 5 procurori delegati, va asigura integrarea fara probleme a celor doua niveluri, cel national si cel al UE, in special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor.


Drepturi procedurale temeinice

Propunerea garanteaza o protectie mai buna decat cea existenta in cadrul sistemelor nationale in ceea ce priveste drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare si traducere, dreptul la informare si accesul la dosar sau dreptul la un avocat in caz de arest.

in plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost inca armonizate prin legislatia UE, pentru a se asigura garantii temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a pastra tacerea si de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistenta juridica, dreptul de a prezenta probe si dreptul la audierea martorilor.

Propunerea stabileste, de asemenea, norme clare, armonizate, privind masurile pe care Parchetul European le poate utiliza in cadrul anchetelor sale, precum si dispozitii privind colectarea si utilizarea probelor.

Imbunatatirea guvernantei OLAF si consolidarea garantiilor procedurale

Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernantei OLAF si consolidarea garantiilor procedurale in cadrul investigatiilor sale, in lumina dispozitiilor prevazute pentru Parchetul European. in acest sens se prevad doua initiative-cheie. in primul rand, se propune instituirea functiei de inspector de garantii procedurale, in vederea consolidarii controlului judiciar al masurilor de investigatie ale OLAF. in al doilea rand, se prevede o garantie procedurala specifica sub forma unei autorizatii din partea inspectorului, in cazul masurilor de investigatie mai intruzive (perchezitia birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea sa fie nevoit sa le desfasoare in institutiile UE.

Rolul OLAF se va schimba odata cu instituirea Parchetului European.

OLAF va ramane responsabil de investigatiile administrative care nu intra in sfera de competenta a Parchetului European, cum ar fi faptele care afecteaza interesele financiare ale UE, dar nu intrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni si abaterile disciplinare grave si infractiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

OLAF nu va mai efectua investigatii administrative privind fraude sau alte infractiuni care afecteaza interesele financiare ale UE, intrucat, dupa instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competenta exclusiva a acestuia. Daca OLAF are suspiciuni in legatura cu savarsirea unor astfel de infractiuni, va fi obligat sa le raporteze cat mai devreme posibil Parchetului European. Cu toate ca nu va mai efectua investigatii in acest domeniu, OLAF va continua sa ofere asistenta, la cerere, Parchetului European (dupa cum o face in prezent in relatia cu procurorii de la nivel national). Aceasta schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid si va sprijini evitarea derularii de investigatii administrative si anchete penale asupra acelorasi fapte. Astfel vor fi sporite sansele unor rezultate pozitive ale urmaririlor penale.