Economia mondiala creste doar daca scade pretul carburantilor

FMI a prognozat, in raportul sau din luna octombrie privind perspectivele globale, o crestere a economiei globale de 3,6 la suta pentru 2014, o versiune mai pesimista fata de estimarea de 3,8 la suta din iulie, dar in avans fata de cifra de 2,9 la suta previzionata pentru 2013, se arata intr-o analiza XTB Romania.

Tarile dezvoltate ar urma sa contribuie semnificativ la impulsul de crestere, cu un avans de 2 la suta, in accelerare notabila de la ritmul de 1,2 la suta de anul acesta. Pe de alta parte, Japonia s-a bucurat deja de fructele politicii monetare foarte relaxate, si poate incetini de la avansul de 2 la suta din 2013 la 1,2 la suta in 2014, in timp ce China continua sa ”alunece” spre un ritm de crestere mai sustenabil pe termen lung, apropiat de 7 la suta.

PIB-ul global ar putea avansa cu 3,4 la suta, peste performanta din 2013, dar sub ritmul intrevazut de FMI. Estimarea reflecta atat elanul in crestere al economiei americane alaturi de o revenire modesta in Europa, cat si incetinirea Chinei si Japoniei. In zona emergenta, in special India, Mexic si Brazilia, cresterile pot fi sub asteptari, fiind nevoie de ajustari structurale, care paveaza drumul spre statutul de economii dezvoltate, dar care iau timp indelungat. In acelasi timp, chiar raportul FMI recunoaste ca probabilitatea cea mai ridicata de intrare in recesiune - de aproximativ 30 la suta - se afla in Europa. 

Intrebarea principala pentru economiile dezvoltate este insa daca acestea isi vor atinge limitele politicilor monetare stimulative in 2014. Obisnuite de ani buni cu masuri neconventionale in SUA, Marea Britanie si Japonia, pietele transmit o stare de calm si detasare in privinta riscurilor. Indicele volatilitatii VIX este la valori asemanatoare cu cele atinse inaintea izbucnirii crizei financiare in 2007.

Insa Rezerva Federala se indreapta spre ”temperare”, insemnand reducerea treptata, pana la oprire, a injectiilor de bani nou-creati in sitem. Oprirea programului QE (quantitative easing) nu inseamna, insa, si retragerea din sistem a cantitatilor uriase (aproape 3 trilioane de USD) introduse dupa criza financiara. Banca Centrala Europeana, pe de alta parte, are in vedere gasirea de modalitati creative pentru a sprijini companiile si cetatenii sa acceseze credite si sa accelereze investitiile si consumul, dincolo de canalul clasic al taierilor de dobanda, aproape epuizat anul acesta.

Cel mai important risc provine din aparitia unor semne de supraincalzire, fie in pietele financiare, fie in inflatie, care sa oblige bancile centrale sa schimbe abordarea. O apasare brusca pe pedala de frana din partea Rezervei Federale ar avea repercursiuni asupra sistemului financiar si economiei globale in ansamblu. Scumpirea costurilor de imprumut ar indeparta cumparatorii de piata imobiliara si ar frana consumul in SUA, transmitandu-se ulterior lumii intregi. Ajustarile din pietele financiare ar conduce la un sentiment de incertitudine, care ar prinde nepregatita majoritatea agentilor economici.

Economia mondiala are de evitat si alte riscuri pentru a isi putea implini intregul potential de dezvoltare. Pretul petrolului este o variabila importanta. In conditiile in care acordul cu Iranul conduce la o detensionare a investitorilor si politica monetara merge spre normalizare, ieftinirea carburantilor ar putea actiona ca un lubrifiant pentru cresterea economiei mondiale. Totusi, surse de conflict in Orientul Mijlociu, fie legate de relatia Israel-Iran-Arabia Saudita, fie de intensificarea neintelegerilor din Libia, pot readuce petrolul pe crestere. Efectul ar fi de micsorare a venitului disponibil si apetitului pentru consum in tarile dezvoltate si emergente.