Pachetul 2 de austeritate. Dupa o contestatie la CCR, masurile s-ar putea sa NU mai intre in vigoare din ianuarie 2026

Cand va fi analizata contestatia

Dupa depunerea contestatiei de catre AUR, parcursul acesteia la Curtea Constitutionala a fost marcat de o serie de schimbari succesive si neobisnuit de rapide ale calendarului de analiza. Initial, CCR a anuntat ca sesizarea va fi dezbatuta pe 4 februarie, data care ar fi impins verdictul dincolo de termenul la care noile masuri fiscale ar fi trebuit sa intre in vigoare.

La doar cateva ore dupa comunicarea oficiala, institutia a revenit si a precizat ca anuntul precedent fusese eronat, stabilind drept nou termen data de 21 ianuarie. Aceasta modificare a generat imediat reactii in spatiul public, avand in vedere impactul potential asupra aplicarii pachetului fiscal promovat de Guvernul Bolojan.

Ulterior, pe fondul presiunilor politice si al solicitarii oficiale formulate de Guvern, care a cerut accelerarea procedurii pentru a evita blocarea noilor taxe, CCR a revizuit din nou calendarul. Curtea a decis sa aduca dezbaterea la o data mult mai apropiata, stabilind termenul de 10 decembrie 2025, pentru a nu amana intrarea in vigoare a masurilor.

Ce masuri ar putea intra in vigoare din 1 ianuarie 2026

• cresterea impozitelor pe cladiri, terenuri si vehicule incepand cu anul 2026;
• reducerea numarului de scutiri;
• formalizarea sistemului e-Proprietate;
• majorarea cotei taxei pe lux de la 0,3% la 0,9%, pentru active de mare valoare.

Multinationalele care nu intra sub impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) vor avea restrictii mult mai severe privind cheltuielile cu proprietatea intelectuala, consultanta, managementul.
Entitatile mari, platitoare de IMCA, nu sunt vizate de aceste limitari.

Unul dintre cele mai vizibile elemente ale reformei vizeaza capitalul social:

• firmele nou-infiintate vor porni de la un capital minim de 500 lei;
• societatile deja existente, cu o cifra de afaceri ce depaseste 400.000 lei, vor trebui sa isi majoreze capitalul la cel putin 5.000 lei.

Tot la capitolul societati apar reguli mai stricte privind:

• cesiunea partilor sociale la firmele cu datorii fiscale - cesiunea va deveni opozabila Fiscului in conditii speciale, menite sa protejeze recuperarea obligatiilor bugetare;
• imprumuturile intre firme si asociati/persoane afiliate, pentru care se introduc limite si restrictii suplimentare;
• distribuirile de dividende si majorarile de capital, unde se urmareste evitarea golirii firmelor de active in detrimentul creditorilor bugetari.

Reforma extinde categoria veniturilor independente, incluzand:

• activitatea de cazare realizata prin inchirierea a peste sapte camere in locuinte personale;
• unele modificari privind tratamentul veniturilor din chirii;
• majorarea plafonului pentru baza anuala a contributiei la sanatate la 72 de salarii minime.

Impozitarea castigurilor din investitii devine mai dura:

• pentru titluri vandute prin brokeri:
  3% pentru detineri peste un an (in loc de 1%)
  6% pentru vanzari intr-un termen sub un an (in loc de 3%)
• pentru tranzactii efectuate fara broker: impozitul creste la 16%.

Booking & Airbnb Solutii fiscal-contabile pentru companii

Vreau acest produs →

Booking & Airbnb Obligatii fiscale pentru persoane fizice

Vreau acest produs →

Calendarul contabilului vesel 2026

Vreau acest produs →

Operatiunile cu criptomonede vor fi impozitate tot cu 16%, mentinandu-se exceptia pentru castigurile mici (sub 200 lei/tranzactie, dar cel mult 600 lei/an).

• esalonarea clasica va necesita furnizarea unui contract de fideiusiune;
• esalonarea simplificata va avea praguri maxime ale obligatiilor ce pot fi restructurate (100.000 lei pentru persoane fizice si 400.000 lei pentru firme).

Legislatia privind platile in numerar se modifica radical:

• toate firmele vor trebui sa detina cont bancar sau cont la Trezorerie;
• acceptarea platii cu cardul devine obligatorie pentru toti comerciantii si prestatorii de servicii, indiferent de volumul incasarilor in numerar.

Masuri suplimentare: controale video, taxe noi si combaterea muncii nedeclarate

Printre prevederile cu impact direct asupra relatiei contribuabililor cu autoritatile se numara:

• dotarea personalului din Vami, Antifrauda si Inspectia Muncii cu camere video corporale;
• posibilitatea utilizarii testului poligraf in cazul personalului vamal si fiscal;
• introducerea unei taxe de 25 lei pentru coletele extracomunitare sub 150 euro;
• majorarea drastica a amenzilor pentru munca nedeclarata: 40.000 lei per persoana, cu un plafon al sanctiunii totale de 1.000.000 lei.

In paralel, proiectul include un set extins de modificari referitoare la insolventa, vizand atat prevenirea acumularilor nejustificate de datorii, cat si responsabilizarea organelor de conducere ale debitorilor.