Utilizarea sumelor din rezerve legale si rezerve din facilitati fiscale pentru distribuire de dividende

Urmeaza sa vedem mai jos care este destinatia legala a rezervelor rezultate din surplus de reevaluare si care este destinatia legala a rezervelor rezultate din facilitati fiscale din ani precedenti, analizand totodata si posibilitatea ca acestea sa fie utilizate pentru acordarea de dividende.


Raspuns:

Potrivit reglementarilor contabile aprobate prin OMFP 3055/2009 , cu modificarile ulterioare, contabilitatea rezervelor se tine pe categorii de rezerve si anume:

- rezerve legale,

- rezerve statutare,

- alte rezerve.

In grupa rezervelor legale se includ rezerva din reevaluare, rezerva reglementata de Legea societatilor comerciale 31/1990, cu modificarile ulterioare, rezervele din facilitati fiscale.

Din punct de vedere contabil, rezerva din reevaluare trebuie sa reflecte cresterea de valoare a imobilizarilor existente, crestere care se recupereaza pe calea amortizarii, si aceasta crestere nu poate avea o alta destinatie. Surplusul din reevaluare reprezinta un castig realizat fie integral la data scoaterii din gestiune a activului reevaluat, fie pe masura amortizarii sale, ca diferenta intre amortizarea calculata pe baza valorii reevaluate si amortizarea calculata pe baza costului initial

Din punct de vedere fiscal, rezerva din reevaluare, calculata potrivit legii, a fost tratata diferit pe parcursul timpului:

- pana in anul 2007 a fost recunoscuta numai reevaluarea efectuata la 31.12.2003, iar rezerva neimpozabila;

- incepand cu data de 1.01.2007 s-a recunoscut cheltuiala cu amortizarea din reevaluarea in plus, atat pentru diferentele existente in sold la finele anului 2006 cat si pentru valorile din reevaluare efectuate dupa aceasta data, fapt pentru care sumele reprezentand rezervele din reevaluare aferente acestei amortizari au fost considerate neimpozabile,

- pana la data de 1.05.2009, rezervele din reevaluare au fost neimpozabile,

- impozabile, sub diferite forme, dupa aceasta data.

Rezervele din facilitati fiscale au fost constituite in baza unor reglementari specifice (de ex. Legea 414/2002 si HG 859/2002 , Legea IMM) care au stabilit scutirea sau reducerea de impozit pe profit pentru anumite operatii (export, profit reinvestit) sau activitati desfasurate (zonele defavorizate, zonele libere). Dispozitiile respective au stabilit conditiile in care s-au aplicat facilitatile si destinatiile acestora.

Ca regula generala, aplicabila tuturor rezervelor (legale si celor din facilitati fiscale), prevederile art. 22, alin. (5) stabilesc ca reducerea sau anularea oricarei rezerve care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea se refera la modificarea destinatiei sau la distribuirea catre asociati/actionari.

In plus, pentru rezervele din facilitati fiscale si rezerva constituita conform prevederilor Legii societatilor comerciale, se intareste ca acestea nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului sau pentru acoperirea pierderii fiscale. In cazul in care nu sunt respectate aceste prevederi, asupra sumelor reprezentand rezerve din facilitati fiscale sau rezerve legale se calculeaza impozit pe profit (si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere) de la data constituirii lor (art. 22, alin. 6).

Sumele reprezentand rezerve din reevaluare carora li se schimba destinatia (inclusiv repartizarea sub forma de dividende) si care au fost anterior deduse sunt impozitate de la momentul schimbarii destinatiei. Rezulta ca, partea din rezerva legala care corespunde cheltuielilor cu amortizarea surplusului de valoare a mijloacelor fixe, deductibile la calculul impozitului pe profit reprezinta element similar veniturilor si se impoziteaza la schimbarea destinatiei.

Ca o concluzie, rezervele legale, indiferent de modul in care acestea au fost constituite, care sunt deduse din profitul impozabil, nu pot avea decat destinatia data de actul normativ care le-a reglementat. Repartizarea rezervelor legale (rezerve din reevaluare sau rezerve din facilitati fiscale) asociatilor/actionarilor sub forma de dividende este posibila numai dupa plata impozitului pe profit deoarece nu reprezinta o participare efectiva a asociatilor/actionarilor ci o suma de care societatea a beneficiat pentru o anumita perioada.