Lege nr.227/2015 privind Codul Fiscal, modificata! (propunere legislativa)

Potrivit unui proiect de lege inregistrat vineri, 31 mai 2019, in Senat, Lege nr.227/2015 privind Codul Fiscal ar putea fi modificata. Initiatorii proiectului de lege aflat in acets moment in dezbatere la Senat sunt senatorii USR Dirca George-Edward si Presada Florina-Raluca.

Extras din Proiectul de lege

“(...)
Art. I. Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza: 
1. La articolul 146, alineatele (5'1) - (5'5) se abroga si alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(8) Calculul contributiei de asigurari sociale datorate de persoanele prevazute la alin. (2) se realizeaza de catre acestea conform prevederilor alin. (5) si (7), dupa caz. Contributia se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se platesc veniturile. 
2. La articolul 168, alineatul (5'1) se abroga. 
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 alin (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei. 
(...)” 

Diferente e-TVA Solutii la notificarile ANAF

Vezi AICI detalii

Operare SAGA Exemple practice si recomandari

Vezi AICI detalii

Analiza financiara comparativa intreprinderea romaneasca in comparatie cu modelul nordamerican

Vezi AICI detalii

In forma actuala, In legea 227/2015 privind Codul Fiscal, la art. 146, alineatele (5'1) - (5'5) arata astfel:

“(5^1) Contributia de asigurari sociale datorata de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, calculata potrivit alin. (5), nu poate fi mai mica decat nivelul contributiei de asigurari sociale calculate prin aplicarea cotelor stabilite potrivit art. 138 lit. a) sau art. 138^1, dupa caz, asupra salariului de baza minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna in care contractul a fost activ. 

(modificare introdusa de ORDONANtA DE URGENta nr. 114 din 28 decembrie 2018, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie 2018) 

(5^2) Prevederile alin. (5^1) nu se aplica in cazul persoanelor fizice aflate in una dintre urmatoarele situatii:

a) sunt elevi sau studenti, cu varsta pana la 26 de ani, aflati intr-o forma de scolarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, in varsta de pana la 18 de ani;
c) sunt persoane cu dizabilitati sau alte categorii de persoane carora prin lege li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi; 
d) au calitatea de pensionari pentru limita de varsta in sistemul public de pensii, cu exceptia pensionarilor pentru limita de varsta care beneficiaza de pensii de serviciu in baza unor legi/statute speciale, precum si a celor care cumuleaza pensia pentru limita de varsta din sistemul public de pensii cu pensia stabilita in unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
e) realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel putin egala cu salariul de baza minim brut pe tara.

(5^3) in aplicarea prevederilor alin. (5^2), angajatorul solicita documente justificative persoanelor fizice aflate in situatiile prevazute la alin. (5^2) lit. a), c) si d), iar in cazul situatiei prevazute la alin. (5^2) lit. e), procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5^4) in cazul in care contributia de asigurari sociale calculata potrivit alin. (5) este mai mica decat contributia de asigurari sociale stabilita potrivit alin. (5^1), diferenta se plateste de catre angajator/platitorul de venit in numele angajatului/beneficiarului de venit.

(5^5) in situatia in care, prin hotarare a Guvernului se utilizeaza, in aceeasi perioada, mai multe valori ale salariului minim brut pe tara, diferentiat in functie de studii, de vechime sau alte criterii prevazute de lege, in aplicarea prevederilor alin. (5^1) se ia in calcul valoarea salariului minim brut pe tara prevazuta pentru categoria de persoane pentru care se datoreaza contributia.”

In forma actuala, In legea 227/2015 privind Codul Fiscal, la art. 146, alineatul 8 arata astfel:

“(8) Calculul contributiei de asigurari sociale datorate de persoanele prevazute la alin. (2) se realizeaza de catre acestea conform prevederilor alin. (5)-(5^3) si (7), dupa caz. Contributia se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se platesc veniturile. “

Extras din Expunerea de motive

“Una dintre numeroasele probleme ale sistemului fiscal din Romania ramane in continuare lipsa de predictibilitate dar si lipsa de fundamentare a multiplelor masuri adoptate. Exista de asemenea acte normative adoptate fara o consultare prealabila a celor direct si indirect afectati, si ulterior adoptarii, nicio institutie sau autoritate publica nu urmareste efectele acestora „pe teren", pentru a dovedi macar utilitatea masurilor adoptate. 

O astfel de propunere a fost si Ordonanta de Guvern nr. 4/2017, prin care a fost inclusa obligatia platii contributiilor de asigurari sociale si de asigurari sociale de sanatate (CAS si CASS) la nivelul unui salariu minim brut pe tara pentru contractele individuale de munca cu norma partiala. Alte acte normative adoptate dupa acel moment, Ordonanta de Urgenta a Guvemului nr.79/2017, Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.3/2018, au produs o adevarata revolutie fiscala. Una dintre cele mai contestate modificari aduse de „revolutia fiscala", atat de catre angajati cat si de catre angajatori, ramane cresterea contributiilor de asigurari sociale si de sanatate pentru contractele cu norma partiala la nivelul unui salariu minim brut pe tara aplicabil unui contract cu norma intreaga de lucru. Prin cresterea acestor contributii este negata dorinta tuturor participantilor la piata muncii de a mai avea contracte cu fractie de norma. Masura adoptata in 2017 nu este nici corecta, nici echitabila. Exista categorii de angajati si potential angajati care pot lucra doar cu fractie de norma insa sunt obligati, nejustificat, la plata contributiilor de asigurari sociale si de sanatate la nivelul unui contract cu norma intreaga. Sunt domenii in economie in care aceste contracte sunt prevalente astfel ca aceste domenii au fost afectate negativ de masura adoptata in 2017. 

Motivatia Guvernului de a emite acest act normativ a fost aceea ca astfel contractele de munca cu timp partial de lucru, dar unde in realitate oamenii lucreaza cu norma intreaga vor disparea, fiind astfel o masura de a combate evaziunea fiscala si „munca la gri". Ori, din statisticile aceluiasi Guvern, nu rezulta o corelare directa intre masura propusa si efectele ei. Guvernul nu stie cate contracte cu timp de lucru partial au fost modificate pentru a ajunge la o norma intreaga, nici cate au fost desfacute in urma masurii adoptate. 

Avand in vedere aceste considerente, va propun spre dezbatere si adoptare prezenta propunere Iegislativa, care abroga articolele din Codul Fiscal ce reglementeaza situatia expusa mai sus.”