degradarea calitativa a bunurilor se datoreaza unor cauze obiective dovedite cu documente (in aceasta categorie sunt incluse şi produsele accizabile pentru care autoritatea competenta a emis decizie de aprobare a distrugerii); şi
contribuabilul face dovada ca bunurile respective au fost distruse.

Scoaterea din evidenta a stocurilor deteriorate, care nu mai pot fi utilizate in activitatea economica, se poate efectua in urma operatiunii de inventariere in urma careia se constata deteriorarea acestora. Avand la baza propunerea de casare a stocurilor exprimata de catre comisia de inventariere, se intocmeste un proces verbal pentru scoaterea acestora din evidenta. In continutul procesului verbal veti prezenta cauzele obiective care au condus la degradare şi orice alte informatii considerati a fi relevante in acest sens.

Dovada conform careia bunurile au fost distruse poate fi reprezentata de contractul incheiat cu o societate specializata in colectarea deseurilor, precum si de alte documente din care sa reiasa transmiterea bunurilor in vederea distrugerii (aviz de insotire a marfurilor, proces verbal de predare etc.).

Din punct de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a imobilizărilor corporale constatate lipsă din gestiune sau degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si TVA aferenta sunt considerate nedeductibile. Astfel, retineti faptul ca daca pentru astfel de bunuri există contracte de asigurare, atunci cheltuielile sunt deductibile.

Stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora se recunosc in categoria cheltuielilor deductibile, daca acestea se gasesc situate in zone declarate afectate de calamitati naturale sau de alte cauze de forta majora

2. Conform art 16 din OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata:

"Prin vanzari cu pret redus, in sensul prezentei ordonante, se intelege:
a) vanzari de lichidare;
b) vanzari de soldare;
c) vanzari efectuate in structuri de vanzare denumite magazin de fabrica sau depozit de fabrica;
d) vanzari promotionale;
e) vanzari ale produselor destinate satisfacerii unor nevoi ocazionale ale consumatorului, dupa ce evenimentul a trecut si este evident ca produsele respective nu mai pot fi vandute in conditii comerciale normale;
f) vanzari ale produselor care intr-o perioada de 3 luni de la aprovizionare nu au fost vandute;
g) vanzari accelerate ale produselor susceptibile de o deteriorare rapida sau a caror conservare nu mai poate fi asigurata pana la limita termenului de valabilitate;
h) vanzarea unui produs la un pret aliniat la cel legal practicat de ceilalti comercianti din aceeasi zona comerciala, pentru acelasi produs, determinat de mediul concurential;
i) vanzarea produselor cu caracteristici identice, ale caror preturi de reaprovizionare s-au diminuat".

Conform art 17 din OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata:

"Este interzis oricarui comerciant sa ofere sau sa vanda produse in pierdere, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 16 lit. a) - c), e) - i), precum si in cazul produselor aflate in pachete de servicii. Prin vanzare in pierdere, in sensul prezentei ordonante, se intelege orice vanzare la un pret egal sau inferior costului de achizitie, astfel cum acesta este definit in reglementarile legale in vigoare".
Avand in vedere prevederile legale de mai sus, in cazul in care este indeplinita una din conditiile prevazute de art 16 lit. a) - c), e) - i din OG 99/2000, legea nu interzice vanzarile la un pret egal sau inferior costului de achizitie.

In schimb, preturile practicate in relatiile comerciale trebuie sa reflecte continutul economic al tranzactiilor efectuate si sa fie in concordanta cu preturile pietei la momentul respectiv, nu trebuie sa fie folosite pentru diminuarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat (TVA, impozit profit).

Cu ocazia unei inspectiei fiscale, daca se constata ca in tranzactiile comerciale s-au practicat preturi incorecte, in scopul diminuarii obligatiilor fiscale, echipa de inspectie poate stabili obligatii fiscale suplimentare in sarcina societatii comerciale, conform art 11 alin (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal:

"La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei".

Practicarea unor preturi de vanzare sub pretul de cost constituie o forma de concurenta neloiala (dumping), putand fi interpretata de organele de inspectie fiscala ca o practica de evaziune fiscala prin declararea unor impozite si taxe mai mici la bugetul de stat.

Conform art 6 alin (1) lit e din Legea 21/1996 - legea concurentei:

"Este interzisa folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata romaneasca sau pe o parte substantiala a acesteia. Aceste practici abuzive pot consta in special in:

e) practicarea unor preturi excesive sau practicarea unor preturi de ruinare, in scopul inlaturarii concurentilor, ori vanzarea la export sub costul de productie, cu acoperirea diferentelor prin impunerea unor preturi majorate consumatorilor interni"

Raspuns oferit de specialistii www.portalcontabilitate.ro