Zoom fiscal: Convergenta reala si paritatea puterii de cumparare

In ultimul numar al Revistei de Finante Publice si Contabilitate, intocmite sub egida Ministerului de Finante, prof. univ. dr. Ion GHIZDEANU, presedinte al Comisiei Nationale de Prognoza, discuta despre convergenta reala si paritatea puterii de cumparare.

Convergenta reala nu beneficiaza de tinte integrationiste clare si cuantificabile, asa cum s-a statuat in cazul convergentei nominale, este deja acceptat la nivel european ca cea mai adecvata masura a progreselor de convergenta reala o reprezinta paritatea puterii de cumparare (PPC).

Indiferent de abordarile teoretice sau econometrice ale convergentei reale, abordari ce vor fi prezentate in sinteza in articol, evaluarea reducerii decalajelor dintre state necesita o determinare relativ echivalenta a indicatorilor macroeconomici, care sa elimine incoerentele metodologice sau specificitatile economice interne. La aceste deziderate raspunde paritatea puterii de cumpararecareia i s-a alocat in articol un punct distinct.

Convergenta reala

Convergenta reprezinta unul din principalele repere ale strategiei integrarii europene. Mai mult, termenul convergenta s-a folosit doar spre a caracteriza tendintele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale sau procesul ajungerii din urma a economiilor avansate de catre economiile sarace. Abia in ultimul deceniu termenul s-a extins si asupra evolutiei in timp a unor aspecte legate de indeplinirea conditiilor de aderare la Uniunea Europeana, prin
compatibilizarea institutionala si administrativa (transpunerea si aplicarea acquis-ului comunitar), precum si a unor procese legate de asigurarea stabilitatii economice si monetare si de indeplinirea criteriilor de acces la Zona Euro a tarilor membre UE, ca o conditie constitutionala de trecere la faza superioara a procesului de integrare.

Studierea problemei convergentei reale nu este noua, aproape toti marii economisti care s-au preocupat de dezvoltarea economica pe termen lung introducand in studiile lor aspecte incidente problemelor convergentei reale. Multi dintre ei au tratat insa aceasta problema in mod implicit atunci cand au analizat rolul factorilor de productie in dezvoltarea economica pe termen lung. Tot in mod implicit, ei au tratat problema convergentei reale si atunci cand s-au referit, pe de o parte, la dezvoltarea economica, iar pe de alta parte, la evolutia anumitor categorii de activitati sau/si ramuri economice complexe, cu mare impact economic si social, precum si la institutii si mecanisme economice (structura pietelor, repartitia rezultatelor economice privite ca forma de stimulare economica).

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2026

Vreau acest produs →

Ghid complet Impozitul pe venit si contributiile sociale

Vreau acest produs →

Cartea verde a Contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Odata cu dezvoltarea modelelor neoclasice de crestere economica, dar mai ales odata cu trecerea la aplicatii econometrice ale acestor modele, precum si ale altor modele evoluate de crestere a inceput studiul convergentei reale intr-o forma explicita si intr-un mod sistematic. "De asemenea, problema convergentei reale a stat in atentia cercetarilor aplicative din domeniul integrarii europene, precum si in atentia autoritatilor decizionale din Uniunea Europeana, implicate in conducerea si monitorizarea procesului de integrare".

Prin urmare, notele prin care poate fi definita convergenta reala astazi exprima:

- Tendintele de apropiere a nivelurilor de dezvoltare a economiilor reale, inclusiv procesul-tendinta de reducere a decalajelor dintre economiile avansate si economiile sarace prin cresterea ritmurilor de dezvoltare a celor de pe urma;

- Masura in care evolueaza in timp procesele legate de indeplinirea conditiilor de aderare la Uniunea Europeana prin compatibilizarea institutionala si administrativa (transpunerea si aplicarea acquis-ului comunitar);

- Masura in care evolueaza in timp procesele corelate asigurarii stabilitatii economice si monetare, precum si procesele legate de asigurarea criteriilor de acces la Zona Euro a tarilor membre UE;

- Gradul in care procesul de integrare prinde contur real (masura in care strategiile de integrare sunt implementate la nivelul statelor membre, al Uniunii Europene ca organism supranational).

Convergenta reala reprezinta un obiectiv esential al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana:
"inlaturarea decalajului dintre Romania si UE cat mai rapid nu este posibila numai prin fortele pietei, intrucat aceste forte conduc mai degraba la divergenta si polarizare. De aceea, sunt necesare instrumente si mecanisme speciale, ca de exemplu coeziunea."

In esenta, convergenta reala reflecta interdependenta dintre unicitatea pietei europene si specificul pietelor nationale, neputandu-se in consecinta identifica reguli si indicatori care sa reflecte modul in care economiile nationale se armonizeaza pentru ca in mod sistemic sa formeze o alta economie – economia europeana.

In fapt, convergenta reala se refera la structuri, fluxuri si comportamente legate de productia, distributia si consumul de bunuri si servicii, care prin combinare trebuie sa maximizeze performantele Pietei Unice Europene. Din acest punct de vedere desi procesul de convergenta reala pare si este in primul rand un proces endogen fiecarei entitati nationale, acesta are si o conotatie globalizatoare, mai ales din perspectiva scopului sau, respectiv acela de armonizare a economiilor zonale intr-un tot unitar, competitiv si eficient.

Paritatea puterii de cumparare

Paritatile puterii de cumparare (PPC) se utilizeaza atat in calitate de convertori de moneda, cat si ca deflatori spatiali de pret. Fac conversia diferitelor valute intr-o moneda comuna si, in procesul de conversie, egalizeaza puterea de cumparare eliminand diferentele intre nivelurile de pret intre tari. Astfel, cand PIB si componentele (calculate prin metoda cheltuielilor) sunt convertite intr-o moneda comuna cu PPC, acestea sunt valorificate la acelasi nivel de pret si deci
reflecta doar diferentele intre volumele de bunuri si servicii achizitionate in tari.

Paritatea puterii de cumparare poate fi privita din mai multe unghiuri, care pot fi partial sau total ilustrate in analizele macroeconomice, respectiv:

? Un indice de pret pentru un bun sau serviciu, diferit de preturile de consum, calculat prin comparatie; acesta ilustreaza raportul dintre preturile aceleiasi marfi in doua tari;

? Un indicator de deflatare a produsului intern brut si a componentelor sale (de exemplu, consumul final), caz in care se ia in calcul un cos de bunuri si servicii comparabile si reprezentative pentru toate pietele supuse comparatiei internationale; in fapt acest indicator este un indicator agregat al preturilor;

? Un indicator al bunastarii, al puterii de cumparare a locuitorilor diferitelor tari;

? O exprimare indirecta a cursului de schimb de echilibru; cursul de schimb implicat in aceasta metoda reprezinta raportul dintre PPC-urile Romaniei si ale unei tari din Zona Euro; altfel spus, se poate aprecia ca daca PIB-ul calculat pe baza cursului mediu de schimb este mai mic decat PIB-ul calculat pe baza PPC, moneda nationala este subevaluata in raport cu euro sau, altfel spus, rata de schimb efectiva subevalueaza nivelul general al preturilor; exista o rezerva in aceasta abordare prin faptul ca PIB prin metoda PPC se exprima printr-o moneda teoretica si nu prin euro.

Sursa: Revista de Finante Publice si Contabilitate, MFP