Studiu de caz: Implicatiile fiscale in cazul unui sejur acordat salariatilor
Angajatorul are dreptul de a acorda angajatilor, in afara salariului de baza, anumite bonusuri sau indemnizatii, reglementate de lege. Astfel, in cazul in care o companie doreste sa ofere un sejur de mai multe zile de concediu la mare unui anumit numar de angajati, va trebui vazut ce implicatii fiscale atrage aceasta actiune.
Indiferent de profilul acestui sejur, legea considera ca acesta reprezinta, din punct de vedere fiscal, un avantaj in natura oferit salariatilor. Astfel, art. 296 indice 15 lit. p) din Codul fiscal reglementeaza scutirea de plata contributiilor sociale a avantajelor primite in legatura cu o activitate dependenta. Potrivit acestui text de lege, nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii avantajele primite in legatura cu o activitate dependenta, fara insa a fi limitate la:
1. utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;
2. cazarea, hrana, imbracamintea, personalul pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;
3. abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
Validat de expertul
Portal Codul Fiscal
Perioada recuperare pierderi fiscale O firma este platitoare de impozit pe profit (am trecut automat pentru ca exista un singur angajat cu 2 ore). Practic, firma nu a avut activitate, dar s-a dorit pastrarea ei,...citeste mai mult - NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
4. permisele de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;
5. primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
Sunt astfel excluse, prin Codul fiscal, avantajele prevazute la art. 296 indice 15 lit. p) din baza de calcul al contributiilor sociale. Insa, in ceea ce priveste baza de calcul al contributiilor sociale la pct.8 din Norme metodoligce date in aplicarea art. 296 indice 4 din Codul fiscal se prevede ca "veniturile care se includ in castigul brut realizat din activitati dependente, care reprezinta baza lunara de calcul al contributiilor sociale individuale obligatorii, in cazul persoanelor prevazute la art. 296.3 lit. a) si b) din Codul fiscal sunt cele prevazute la art. 296.4 din Codul Fiscal si la pct. 68 din normele metodologice de aplicare a titlului III din Codul fiscal , date in aplicarea art. 55 alin. (1) si (2) din Codul fiscal , cu exceptia veniturilor asupra carora nu exista obligatia platii contributiilor sociale potrivit reglementarilor specifice fiecarei contributii sociale, precum si celor din legislatia privind asigurarile sociale.
In baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii se includ si veniturile realizate ca urmare a activitatilor de creare de programe pentru calculator si cele realizate de catre persoanele cu handicap grav sau accentuat care sunt scutite de la plata impozitului pe venit.
La incadrarea sumelor si avantajelor acordate in exceptiile generale de la baza de calcul se aplica regulile stabilite pentru titlul III din Codul fiscal".
In consecinta, in cazul in care nu exista prevederi clare ale unor exceptii specifice, avantajele care sunt impozabile potrivit Titlului III din Codul fiscal intra in baza de calcul a contributiilor sociale. Exceptii specifice in ceea ce priveste veniturile prevazute la art. 296 indice 15 se regasesc doar in ceea ce priveste contributiile la sistemul asigurarilor pentru somaj si la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale.
Normele metodologice contrazic prevederile legale in aplicarea carora au fost date, ceea ce din punct de vedere juridic este inadmisibil intrucat art. 77 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative stabileste ca ordinele cu caracter normativ, instructiunile si alte asemenea acte ale conducatorilor ministerelor si ai celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale autoritatilor administrative autonome se emit numai pe baza si in executarea legilor, a hotararilor si a ordonantelor Guvernului. Se poate insa ca aceasta posibilitate sa nu fie acceptata de organele fiscale, caz in care poate fi sesizata instanta de judecata.
In consecinta, se recomanda efectuarea unui calcul al contributiile sociale asupra sumelor reprezentand avantaje in natura acordate salariatilor cu exceptia contributiilor la sistemul asigurarilor pentru somaj si a contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, o rectificare ulterioara fiind posibila fara obligatia de a plati dobanzi si penalitati de intarziere.