Plata de drepturi de autor. Cum aplicam metoda de optimizare fiscala?

Primul pas in vederea utilizarii acestei metode este identificarea, in cadrul activitatilor desfasurate de salariat, a acelora care presupun, in fapt, realizarea unei opere asa cum ea este definita de Legea nr. 8 /1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

Pentru a usura identificarea unor astfel de activitati, va prezentam in cele ce urmeaza o succinta enumerare a acestora:
 scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
 operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;
 compozitiile muzicale cu sau fara text;
 operele dramatice, cinematografice, operele coregrafice;
 operele cinematografice, fotografice precum si orice alte opere audiovizuale;
 operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice;
 operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza proiectele de arhitectura;
 lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei in general;
 traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie;
 culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date.

Beneficii

Beneficiile sunt usor de identificat si pornesc de la disparitia contributiilor sociale calculate asupra sumei ce va avea destinatia de venit din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala.

Acest beneficiu se rasfrange asupra ambelor parti, fapt ce determina interesul pentru aceasta metoda. Suplimentar, acest mecanism determina aplicarea aceleiasi cote de impozit de 16% ca in cazul veniturilor din salarii, dar la o baza de impozitare considerabil mai mica.

Codul fiscal reglementeaza doua procedee de determinare a venitului net anual din aceasta categorie. Un prim mecanism presupune stabilirea venitului net in sistem real, adica diminuandu-l cu toate cheltuielile efectuate in vederea realizarii venitului.

Cea de a doua varianta este de a utiliza o cota forfetara de cheltuieli de 20% sau de 25% in cazul lucrarilor de arta monumentaa, indiferent de volumul cheltuielilor efectuate in scopul realizarii venitului. Asadar, in aceasta varianta pentru un venit anual de 10.000 lei, cota de impozit anual pe venit datorat de 16% va fi aplicata numai asupra sumei de 8.000 lei [10.000 lei - (10.000 lei x 20%)]. Daca, pentru inceput, activitatii ii este pretabil sistemul real din cauza necesitatii inregistrarii unui volum mai mare de cheltuieli (computere, alte sisteme si dispozitive etc.), in opinia noastra sistemul cotelor forfetare este de preferat datorita simplitatii si inexistentei riscului unui control ulterior unde o parte de cheltuieli sa nu fie admisa. Daca persoana fizica nu se incadreaza in exceptiile de la plata contributiilor sociale de asigurari sociale si de sanatate, acestea vor fi de asemenea deductibile din venitul brut in vedere stabilirii venitului net anual impozabil.

In timpul anului persoana va datora plati anticipate prin retinere la sursa, daca nu opteaza catre sistemul de impunere finala reglementat de art. 52 indice 1 din Codul fiscal.

Platitorul va retine impozitul de 10% si contributiile individuale de asigurari sociale si de asigurari sociale de sanatate. Astfel, la un venit brut de 10.000 lei vor fi retinute contributia de asigurari sociale de 840 lei, contributia de asigurari sociale de sanatate de 440 lei si impozitul de 10% de 872 lei.

Pe langa aceste doua metodologii legale se distinge posibilitatea persoanei fizice de a opta pentru stabilirea unui impozit final in temeiul art. 52 indice 1 din Codul fiscal. Impozitul se stabileste prin retinere la sursa aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, este final, iar persoana pierde dreptul de a beneficia de diminuarea venitului brut anual.

Restrictii si limitari

In contextul legislatiei in vigoare, este abrogata prevederea potrivit careia, persoanele fizice angajate, precum si cele care incheiau contracte, altele decat cele prin care erau reglementate relatiile de angajare, si care desfasurau activitati utilizand baza materiala a angajatorului, obtineau venituri de natura salariala.

Datorita beneficiilor evidente aduse de acest mecanism in raport cu veniturile din salarii, Administratia fiscala a introdus si o serie de prevederi menite sa incerce sa diminueze numarul cazurilor. Totodata raman aplicabile prevederile pct. 24 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal. Astfel, potrivit pct. 24 alin. (3) din Normele de aplicare a Codului fiscal se precizeaza ca, in situatia existentei unui raport de munca, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit dispozitiilor aplicabile in cazul salariilor.

"Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor și drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare.” (pct. 24 indice 1 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 46 din Codul fiscal)


Platitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plata anticipata in contul impozitului anual, aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut dimininuat cu obligatiile privind contributiile sociale obligatorii platite.. Impozitul astfel retinut se vireaza la buget pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.

si in cazul veniturilor din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala este aplicabia intr-o oarecare masura o oarecare limitare sub aspectul plafonului de scutire de TVA situat la nivelul de 119.000 lei stabilit potrivit art. 152 din Codul fiscal. inregistrarea ca patitor de TVA a salariatului beneficiar al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala ar complica lucrurile si ar majora cheltuielile de organizare a activitatii.

Costuri

Realizarea veniturilor din cesiunea drepturilor de proprietate intelectuala se poate realiza cu un nivel al costurilor deosebit de mic, nefiind nevoie de organizarea veritabia a unei contabilitati, in special in cazul utilizarii mecanismului de determinare a venitului net in cote forfetare.

Singurele formalitati sunt incheierea contractului in care sunt stabilite operele si modul in care este stabilit modul de cesionare a acestora si, ulterior, in termen de 30 de zile, depunerea unei declaratii de inregistrare fiscala la Administratia finantelor publice pe raza careia se afa domiciliul persoanei fizice. Anual, pe baza veniturilor realizate, persoana va depune o declaratie pentru determinarea venitului anual, iar angajatorul va depune o declaratie informativa cuprinzand beneficiarii veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala si sumele realizate.

Concluzii

Avantajul major consta in faptul ca veniturile din drepturi de autor nu pot face obiectul reconsiderarii ca venituri din activitati independente. Bineinteles ca metoda descrisa mai sus nu este de natura sa inlocuiasca total plata salariului si se preteaza acelor societati care desfasoara activitati ce pot fi incluse in enumerarea prezentata mai sus referitoare la tipurile de opere. De asemenea, este bine de utilizat impreuna cu veniturile din salarii, pentru a nu fi necesara declararea si plata contributiilor sociale individual de catre beneficiarul veniturilor, dar fara a cumula aceste venituri in legatura cu acelasi angajator.