Agentia pentru Administrarea Bunurilor Sechestrate va trebui sa indeplineasca, in cadrul ANAF, ceea ce institutia nu a reusit

 

Avand ca obiectiv sa schimbe perceptia publica legata de faptul ca statul nu reuseste sa recupereze prejudiciile constatate de Justitie in marile cazuri de coruptie, guvernul va infiinta o Agentie Nationala pentru Administrarea Bunurilor Sechestrate (ANABS).

Acest demers a fost anuntat la inceputul lunii martie de fostul ministru al finantelor publice, Darius Valcov, informeaza Cursdeguvernare.ro.

Potrivit aceleiasi surse, institutia va avea o parte din atributiile pe care deja le avea ANAF, lucrand insa in interiorul aceluiasi cadru legal care impiedica astazi depasirea pragului de 10% al gradului de recuperare a creantelor.

Portalul Cursdeguvernare.ro atrage atentia asupra unor factori care, potrivit sursei, au dus la esecul ANAF in ce priveste recuperarea prejudiciilor. Astfel, Directia Generala Antifrauda Fiscala din cadru ANAF a oferit intr-un comunicat transmis sursei informatiile de mai jos, cu precizarea ca institutia "aloca 90% din resursele umane si materiale actiunilor de combatere a marii evaziuni".

Eficienta acestor eforturi declarate ale ANAF sunt cunoscute, iar comunicatul citat ofera si explicatii in legatura cu piedicile aflate in calea imbunatatirii gradului de recuperare.

Acestea sunt motivele expuse de ANAF, redate de Cursdeguvernare.ro:

Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor

Vezi AICI detalii

Operare SAGA Exemple practice si recomandari

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2018 var tiparita

Vezi AICI detalii

- intarzieri semnificative in transmiterea catre organele fiscale teritoriale a hotararilor penale ramase definitive spre recuperare (ANAF exemplifica cu o sentinta penala a Judecatoriei Suceava, ramasa definitiva la data de 30.12.2010 si transmisa A.N.A.F. in data de 24.11.2014)

- existenta unor perioade mari de timp intre momentul emiterii unei sentinte penale de catre prima instanta de judecata si momentul ramanerii definitive si executorii a acesteia, perioada in care, in multe cazuri, inculpatii instraineaza bunurile din patrimoniu (ANAF exemplifica cu Sentinta penala nr. 387/P/2006 a Judecatoriei Galati, ramasa definitiva in anul 2014)

- imposibilitatea inscrierii masurilor asiguratorii la Oficiul de cadastru si Publicitate Imobiliara in cazul bunurilor pentru care nu este deschisa carte funciara de catre debitori (ANAF exemplifica cu Decizia Penala nr. 888 / 08.08.2014 : bun imobil situat in sos.Kiseleff, Bucuresti, sechestrat anterior de DNA, care nu era inscris in evidenta OCPI)

- comunicarea dificila cu Agentia Nationala de cadastru si Publicitate Imobiliara si cu alte institutii
- neconcordante cu privire la informatiile privind unele imobile (terenuri si cladiri) confiscate (ANAF exemplifica cu o situatie in care Cadastrul a respins cererea de trecere in proprietatea statului a unui imobilul din Bucuresti, masura dispusa de instanta de judecata, motivand existenta altui proprietar)

- nesolutionarea cu celeritate a actiunilor de iesire din indiviziune, in vederea ducerii la indeplinire a procedurii de valorificare a bunurilor.

- neinstituirea masurilor asiguratorii de catre organele de cercetare penala

- bunurile supuse executarii silite nu prezinta interes pentru piata.

- in unele situatii sentintele penale definitive se comunica fara a fi insotite de documente din care sa rezulte masurile asiguratorii, punerea acestora in executare nefiind posibila.

- evaluarea bunurilor sechestrate de natura imobilelor nu poate fi realizata in absenta proprietarului sau imputernicitului acestuia (ANAF ofera exemplul cazului Sorin Pantis, Sentinta Penala nr. 701/2013)

- persoane cu debite de valori foarte mari, privati de libertate, fara bunuri si venituri urmaribile (aici ANAF ofera exemplul lui Ioan Becali, condamnat in dosarul transferurilor, despre care institutia afirma ca nu are niciun fel de bun, mobil sau imobil, pe numele sau)