Documentar fiscal: Ordinea de stingere a datoriilor comerciale

Va prezentam mai jos care este ordinea de stingere a creantelor fata de clienti in contabilitatea unei companii si care este actul normativ care reglementeaza ordinea de stingere a creantelor/datoriilor comerciale.

Ordinea de stingere a creantelor fata de clienti in contabilitatea unei companii se efectueaza potrivit art. 1.506 - 1.509 din Codul civil.

Potrivit acestor dispozitii, plata efectuata de debitorul mai multor datorii fata de acelasi creditor, care au acelasi obiect, se imputa asupra acestora conform acordului partilor.
In lipsa acordului partilor, se aplica urmatoarele dispozitii:

Imputatia facuta de debitor

Debitorul mai multor datorii care au ca obiect bunuri de acelasi fel are dreptul sa indice, atunci cand plateste, datoria pe care intelege sa o execute. Plata se imputa mai intai asupra cheltuielilor, apoi asupra dobanzilor si, la urma, asupra capitalului.
Debitorul nu poate, fara consimtamantul creditorului, sa impute plata asupra unei datorii care nu este inca exigibila cu preferinta fata de o datorie scadenta, cu exceptia cazului in care s-a prevazut ca debitorul poate plati anticipat.
In cazul platii efectuate prin virament bancar, debitorul face imputatia prin mentiunile corespunzatoare consemnate de el pe ordinul de plata.

Imputatia facuta de creditor

In lipsa unei indicatii din partea debitorului, creditorul poate, intr-un termen rezonabil dupa ce a primit plata, sa indice debitorului datoria asupra careia aceasta se va imputa. Creditorul nu poate imputa plata asupra unei datorii neexigibile ori litigioase.

Atunci cand creditorul remite debitorului o chitanta liberatorie, el este dator sa faca imputatia prin acea chitanta.

Imputatia legala

Daca niciuna dintre parti nu face imputatia platii, vor fi aplicate, in ordine, urmatoarele reguli:

- plata se imputa cu prioritate asupra datoriilor ajunse la scadenta;
- se vor considera stinse, in primul rand, datoriile negarantate sau cele pentru care creditorul are cele mai putine garantii;
- imputatia se va face mai intai asupra datoriilor mai oneroase pentru debitor;
- daca toate datoriile sunt deopotriva scadente, precum si, in egala masura, garantate si oneroase, se vor stinge datoriile mai vechi;
- in lipsa tuturor criteriilor mentionate la lit. a)-d), imputatia se va face proportional cu valoarea datoriilor.

In toate cazurile, plata se va imputa mai intai asupra cheltuielilor de judecata si executare, apoi asupra ratelor, dobanzilor si penalitatilor, in ordinea cronologica a scadentei acestora, si, in final, asupra capitalului, daca partile nu convin altfel.