Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Pierderi din creante si debitori diversi

29-Apr-2011
18475
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google
O societate comerciala are o factura neincasata de la un client ce nu este afiliat persoanei juridice, in suma de 1.190 lei din care TVA 190 lei, emisa cu un an de zile in urma, negarantata. Societatea depune toate eforturile amiabile pentru recuperarea creantei. Acestea nu se reflecta intr-o incasare. Administratorul societatii decide renuntarea la aceasta creanta si radierea din evidenta contabila.

Inregistrare contabila: 654 ?Pierderi din creante? = 4118 ?Clienti incerti? cu suma de 1.190 lei.

Tratamentul fiscal al pierderilor din creante

Aplicabile pierderilor din creante sunt prevederile de la art. 21 alin. (4) lit. o) din Codul fiscal, ce stabileste ca nu sunt cheltuieli deductibile la determinarea impozitului pe profit urmatoarele situatii:

?pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz?.


Potrivit art. 22 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se pot constitui urmatoarele provizioane cu incidenta asupra creantelor neincasate:

?c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului?
In cazul special de incepere a procedurii falimentului sunt aplicabile prevederile de la art. 22 alin. (1) lit. j):
?provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.?

Posibilitatile avute de societatea mai sus amintita ce a avut o pierdere din creante in valoare de 1.190 lei, TVA inclusa in suma de 190 lei, creanta mai veche de un an de zile asupra unei societati ce nu este afiliata, sunt urmatoarele:

- Va inregistra suma de 1.190 lei in cheltuieli nedeductibile fiscal, si va notifica clientul de scaderea din evidenta pentru recalculul impozitului pe profit la acesta;
- Va constitui un provizion pentru deprecierea creantelor clienti in suma de 1.190 lei, conform principiului prudentei; din punct de vedere fiscal acesta este deductibil in procent de 30% din valoarea venitului realizat adica 1.000 lei x 30% = 300 lei. In acest caz, va inregistra o cheltuiala nedeductibila la data scaderii din evidente a creantei pentru suma de 1.190 ? 300 = 890 lei. Va notifica clientul de scaderea din evidenta;
- Va solicita deschiderea procedurii falimentului pentru clientul respectiv. In acest caz se poate constitui un provizion deductibil pentru deprecierea creantelor in valoare de 100% din venitul realizat. Aceasta posibilitate este insa destul de limitata, avand in vedere Legea nr. 169/2010 pentru modificarea Legii insolventei, ce majoreaza la 45.000 lei nivelul creantei neachitate la scadenta peste care creditorul poate solicita falimentul debitorului.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Angajat la doua firme: poate primi pensie facultativa suportata de ambii angajatori?

    • Pensia facultativa, cunoscuta si drept Pilonul III, poate fi platita de angajator ca beneficiu extrasalarial. Situatia se complica atunci cand un angajat lucreaza in baza unor contracte individuale de munca la doua societati, iar functia de baza este doar la una dintre acestea. In acest articol vom analiza daca ambii angajatori ii pot plati salariatului pensie facultativa, cum se aplica plafoanele si functia de baza conteaza sau nu. Ce trebuie sa stii pe scurt despre pensia facultativa suportata...» citeste mai departe aici

  • Patron bogat, firma saraca - profilul de risc pe care ANAF il cauta in balantele SAF-T

    • Presedintele ANAF, Adrian Nica, a explicat cum a identificat Fiscul un profil de risc pe care il numeste „patron bogat, firma saraca”. Cazul porneste de la un contribuabil cu un stil de viata vizibil in mediul online, ale carui venituri declarate nu justificau sumele utilizate pentru finantarea propriei firme. Verificarea nu s-a limitat la bunurile detinute de persoana fizica, ci a inclus si analiza conturilor contabile raportate prin SAF-T. In urma controlului, ANAF a identificat un...» citeste mai departe aici

  • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale. Fiscalizare, raport Z si declaratii

    • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale presupune cateva reguli pe care firmele trebuie sa le respecte, de la fiscalizarea aparatului pentru activitate ambulanta pana la raportul Z si declaratiile aferente. In acest articol prezentam ce reguli trebuie respectate in practica. Ce trebuie sa stii pe scurt: Societatea poate utiliza o singura casa de marcat portabila pentru vanzarile ocazionale desfasurate la targuri, expozitii si alte evenimente, cu conditia ca aparatul sa fie...» citeste mai departe aici

  • Sediu permanent in Romania. Ce conditii noi trebuie sa indeplineasca nerezidentii din 2027

    • De la 1 ianuarie 2027, o firma straina poate avea sediu permanent in Romania chiar daca nu semneaza niciun contract aici. Poate fi suficient ca o persoana din Romania sa conduca negocierile, iar contractul sa fie semnat in strainatate. Legea nr. 213/2026 schimba felul in care Codul fiscal decide daca un nerezident are sediu permanent in Romania prin intermediul unei persoane care actioneaza in numele lui. Daca o astfel de prezenta este considerata sediu permanent, profitul atribuibil ei devine...» citeste mai departe aici