Noile analize economice facute de Comisia Europeana

In ultimele luni, au existat semne incurajatoare ca Europa este in curs de redresare economica. Dupa o scadere care a durat pana in primul trimestru al anului 2013, economia europeana a inceput sa creasca din nou in al doilea trimestru, iar PIB-ul real va continua sa creasca in mod constant de-a lungul acestui an.

Se estimeaza ca, in a doua jumatate a anului 2013, cresterea va fi de 0,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2012 in UE. Pe o baza anuala, cresterea de anul acesta a PIB ului real este estimata la 0,0% in UE si la -0,4% in zona euro. In perspectiva, conform previziunilor, cresterea economica se va accelera treptat pe parcursul perioadei de prognozare, ajungand la 1,4% in UE si la 1,1% in zona euro in 2014 si atingand 1,9%, respectiv 1,7% in 2015.

Ajustarea interna si externa in Europa continua, sustinuta in multe cazuri prin reforme structurale de amploare si prin consolidarea fiscala semnificativa puse in aplicare in ultimii ani. Acest lucru a dus la ameliorarea conditiilor necesare pentru ca cererea interna sa devina treptat principalul motor al cresterii economice in Europa. Cu toate acestea, pe fondul unor perspective mai slabe pentru economiile de piata emergente, revenirea la o crestere solida va fi un proces progresiv.

Olli Rehn, vicepresedintele Comisiei responsabil cu afaceri economice si monetare si cu moneda euro, a declarat: "Exista tot mai multe semne ca economia europeana a ajuns intr-un punct de cotitura. Consolidarea fiscala si reformele structurale intreprinse in Europa au pus bazele redresarii. Este insa prea devreme sa proclamam victoria: nivelul somajului este inca inacceptabil de ridicat. De aceea trebuie sa depunem in continuare eforturi pentru a moderniza economia europeana, pentru a realiza o crestere economica durabila si pentru a crea locuri de munca."

Ia avant o relansare progresiva

Dezechilibrele macroeconomice acumulate sunt in scadere si se asteapta o accelerare moderata a ritmului cresterii. Cu toate acestea, actuala ajustare a bilanturilor in unele tari continua sa afecteze investitiile si consumul. Desi situatia pietelor financiare s-a imbunatatit considerabil, iar ratele dobanzilor au scazut in tarile vulnerabile, aceste elemente nu s-au repercutat inca in economia reala, intrucat fragmentarea pietelor financiare persista, existand diferente substantiale intre statele membre si intre firme de diferite dimensiuni.

Perspectivele actuale concorda cu caracteristicile redresarilor anterioare, care au urmat dupa crizele financiare grave din trecut. Deoarece a scazut nevoia de a se reduce povara datoriilor, se preconizeaza ca cererea interna se va consolida lent, gratie relansarii cresterii consumului privat si redresarii in ceea ce priveste formarea bruta de capital fix datorita imbunatatirii conditiilor globale de finantare si a perceptiei generale asupra economiei. Avand in vedere progresele realizate in ultimii ani, ritmul consolidarii fiscale ar urma sa incetineasca in cursul perioadei de prognozare. In 2014 si 2015, se preconizeaza ca cererea interna va fi principalul motor al cresterii, pe fondul unor perspective mai slabe pentru exporturile UE catre restul lumii.

Deoarece evolutiile de pe piata fortei de munca se manifesta, de regula, cu cel putin o jumatate de an in urma evolutiilor PIB-ului, este de asteptat ca redresarea activitatii economice sa se traduca doar treptat prin crearea de locuri de munca. In acest an, rata somajului a ramas foarte ridicata in unele tari, iar nivelul de ocupare a fortei de munca a continuat sa scada. Totusi, in ultimele luni, conditiile de pe piata fortei de munca au inceput sa se stabilizeze si exista perspective modeste de diminuare a ratei somajului catre 10,7% in UE si catre 11,8% in zona euro pana in 2015, diferentele dintre tari ramanand insa foarte mari.

Se preconizeaza ca, in cursul perioadei de prognozare, inflatia preturilor de consum va ramane scazuta atat in UE, cat si in zona euro, ratele fiind apropiate de 1½%.

Balantele de cont curent ale statelor membre vulnerabile s-au ameliorat ferm si sistematic in ultimii ani. Ca urmare a castigurilor continue in materie de competitivitate a preturilor si a unei consolidari a sectoarelor lor de export, se preconizeaza ca o serie de state membre vulnerabile vor inregistra in acest an excedente de cont curent.

Efortul decisiv initial cedeaza locul unui ritm mai lent de consolidare

Reducerea deficitelor publice generale va continua. In 2013, se preconizeaza ca deficitele fiscale globale vor scadea la 3 ½% din PIB in UE si la 3% in zona euro, in timp ce ponderea datoriei in raport cu PIB-ul va ajunge la aproape 90% in UE si la 96% in zona euro. Se prevede ca deficitul bugetar structural, adica deficitul public corectat pentru factorii ciclici, masurile cu caracter exceptional si alte masuri temporare, va scadea in mod semnificativ in 2013 cu peste ½% din PIB in ambele zone, ca urmare a masurilor de consolidare puse in aplicare in mai multe state membre. Conform proiectelor de buget pentru 2014 disponibile inaintea datei limita a previziunilor, aceasta ameliorare va continua in 2014, dar intr-un ritm mai lent. Aceasta situatie se explica, partial, prin faptul ca unele state membre si-au atins deja obiectivele pe termen mediu in ceea ce priveste soldurile bugetare structurale, ceea ce ar trebui sa contribuie la reducerea progresiva a datoriei publice.

Riscuri mai echilibrate

Previziunile actuale se bazeaza pe ipoteza ca punerea in aplicare riguroasa a masurilor de politica convenite la nivelul UE si al statelor membre va sprijini procesul de ajustare necesar, aflat in curs de desfasurare, si va sustine imbunatatirea atat a climatului de incredere, cat si a conditiilor financiare.

Datorita punerii in aplicare a unor politici decisive, riscurile privind integritatea monedei euro percepute in legatura cu criza datoriilor suverane au disparut. Au aparut riscuri orientate mai mult in sens pozitiv, legate de posibilitatea ca reformele puse in aplicare in ultimii ani sa poata genera mai multe efecte pozitive mai repede decat se preconizase. Cu toate acestea, desi nivelul de incertitudine a scazut, acesta ramane ridicat si ameninta sa franeze in continuare cresterea. Continua sa persiste riscul ca derapajul politicilor sa sporeasca gradul de incertitudine si sa reinvie presiunile financiare, in timp ce riscurile de evolutie negativa din mediul extern au crescut.

Sursa: Comisia Europeana