
Raportul Special
realizat de specialisti
Multumim Revistei Romane de Fiscalitate
ec. L?szl? Debreczeni
vicepresedinte al Asociatiei Economistilor Maghiari din Romania
1. Scurt istoric al legislatiei cu privire la deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile
Primul act normativ de dupa 1990 care prevedea o limitare a cheltuielilor cu dobanzile a fost O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. La art. 6 din Ordonanta s-a prevazut ca suma maxima a cheltuielilor cu dobanzile la calculul profitului impozabil pentru contribuabilii mari este egala cu suma veniturilor din dobanzi, plus 20% din alte venituri. Suma care depasea limita, dupa ce se efectua actualizarea cu indicii de inflatie, se reporta in perioadele urmatoare si devenea deductibila in cazul in care cerinta de limita era indeplinita.
Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor
Diferente e-TVA Solutii la notificarile ANAF
Analiza financiara comparativa intreprinderea romaneasca in comparatie cu modelul nordamerican
Aceasta limitare a fost abrogata de Legea nr. 73/1996 pentru aprobarea O.G. nr. 70/1994 privind impozitul pe profit Ca urmare a modificarii O.G. nr. 70/1994 prin O.U.G. nr. 217/1999, de la data de 1 ianuarie 2000 au devenit nedeductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile cu dobanzile care se situau peste rata dobanzii active medii a bancilor, comunicate lunar de BNR.
Reglementarea a fost abrogata prin Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit.
Incepand cu data de 1 iulie 2002, odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 414/2002, cheltuielile cu dobanzile erau diferentiate, in functie de entitatea care a acordat imprumutul, conform art. 10 din lege astfel:
- dobanzile aferente imprumuturilor garantate de stat si cele contractate de la banci internationale nu cunosteau nicio restrictie la calculul profitului impozabil;
- dobanzile aferente imprumuturilor contractate de la bancile comerciale romane, cooperativele de credit, societatile de leasing si de la societatile de credit ipotecar nu aveau nicio limitare cu privire la nivelul ratei, insa erau limitate in functie de gradul de indatorare (nedeductibile, in cazul in care gradul era mai mare de unu);
- dobanzile aferente imprumuturilor contractate de la alte entitati erau limitate, pe de o parte, la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR, iar pe de alta parte erau limitate in functie de gradul de indatorare (nedeductibile, in cazul in care gradul era mai mare de unu);
Cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor prezentate la ultimele doua puncte erau deductibile, chiar in cazul unui grad de indatorare mai mare de unu, daca suma acestora nu depasea suma veniturilor din dobanzi, plus 10% din celelalte venituri.
La data intrarii in vigoare a Codului fiscal, prevederile art. 10 din Legea nr. 414/2002 au fost abrogate, dar preluate la art. 23 din Codul fiscal.
2. Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzile ? prevederi actuale
Incepand cu data de 1 ianuarie 2007 (prevederi in vigoare si in prezent), cheltuielile cu dobanzile sunt diferentiate in functie de entitatea care a acordat imprumutul, conform art. 23, astfel:
T ermenul de ?institutie financiara nebancara? a fost introdus prin Legea nr. 343/2006, care, la data intrarii in vigoare, a abrogat din textul art. 23 alin. (4) textul referitor la ?unele institutii financiare, respectiv cooperativele de credit, societatile de leasing si societatile de credit ipotecar?.
Institutiile financiare nebancare sunt definite la art. 4 lit. a) si art. 7 alin. (1) din O.G. nr. 28 din 26 ianuarie 2006 privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Astfel, o institutie financiara nebancara este o persoana juridica constituita cu scopul de a desfasura, cu titlu profesional, activitati de creditare de natura celor prevazute la art. 7 alin. (1), respectiv:
?a) acordare de credite, incluzand, fara a se limita la: credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare;
b) leasing financiar;
c) emitere de garantii si asumare de angajamente, inclusiv garantarea creditului;
d) acordare de credite cu primire de bunuri spre pastrare, respectiv amanetare prin case de amanet;
e) acordare de credite catre membrii unor asociatii fara scop patrimonial, organizate pe baza liberului consimtamant al salariatilor/pensionarilor, in vederea sprijinirii prin imprumuturi financiare a membrilor lor, respectiv case de ajutor reciproc;
f) alte forme de finantare de natura creditului?.
Dupa cum se poate observa, prin introducerea in textul alin. (4) a termenului de ?institutie financiara nebancara?, s-a realizat o largire a ariei de aplicare a exceptiei de la dispozitiile de principiu ale art. 23, termenul acoperind mai multe institutii financiare, inclusiv cele enumerate de textul abrogat.
Modul de calcul al gradului de indatorare este prezentat la alin. (1), respectiv aceasta ?se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.?
Totodata, conform textului alin. (1) al art. 23, este definit termenul de ?capital propriu?, respectiv este ?totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale?.
Normele metodologice date in aplicarea prevederilor articolului revin la definitia capitalului imprumutat, la punctul 63, respectiv in scopul determinarii gradului de indatorare nu sunt luate in calcul imprumuturile prevazute la alin. (4), cum ar fi, de exemplu, creditele bancare, leasingul financiar, creditele ipotecare etc.
3. Reportarea cheltuielilor cu dobanzile nedeductibile in perioada curenta ? Studiu de caz
Pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor cu dobanzile aferente imprumuturilor obtinute de la alte entitati se are in vedere :
1) limita cu privire la nivelul ratei dobanzii, conform prevederii art. 23 alin. (6) si a pct. 59 din Norme. Suma dobanzilor peste rata de referinta a BNR sunt cheltuieli nedeductibile finale (nu se reporteaza);
2) dupa verificarea limitei cu privire la rata dobanzii se calculeaza gradul de indatorare. Daca acesta este peste trei, suma cheltuielilor cu dobanzile sunt cheltuieli nedeductibile in perioada inregistrarii cheltuielilor, urmand sa se reporteze in perioada urmatoare.
Studiul de caz prezinta situatia unei societati comerciale care, in anul in care inregistreaza cheltuieli cu dobanzile (nedeductibile, grad peste trei) realizeaza pierdere, pe care nu o poate recupera din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.
=======================================================================
[An 'Profit/ 'Grad de 'Cheltuieli cu dobanzile 'Cheltuieli cu dobanzile 'Pierdere fiscala ]
[ 'Pierdere i'ndatorare 'nedeductibile de reportat 'de reportat din ' ]
[ ' ' 'in perioada urmatoare 'perioade precedente ' ]
[=======================================================================
[ N ' -100.000 ' >3 ' 10.000 ' 0 ' -90.000 ]
========================================================================
[ N + 1 ' 20.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' -70.000 ]
========================================================================
[ N + 2 ' 30.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' -40.000 ]
========================================================================
[ N + 3 ' 10.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' -30.000 ]
========================================================================
[ N + 4 ' 5.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' -25.000
========================================================================
[ N + 5 ' 20.000 ' >3 ' 0 ' 0 ' 0 ]
========================================================================
[ ' ' ' ' '(5.000 nu se ]
[ ' ' ' ' ' recupereaza) ]
========================================================================
[ N + 6 ' 0 ' <3 ' 0 ' 10.000 ' -10.000 ]
========================================================================
In declaratia privind impozitul pe profit intocmita de societate pentru anul N, suma de 10.000 se va inscrie la randul 32 ?Cheltuieli cu dobanzi si diferente de curs valutar reportate pentru perioada urmatoare?.
Pentru ca, in primul an, cheltuielile cu dobanzile sunt nedeductibile din cauza gradului de indatorare mai mare de trei, se realizeaza o decalare a pierderii fiscale de 10.000 pana in anul in care gradul devine mai mic de trei.
La sfarsitul anului N + 5 (al 5-lea an consecutiv dupa realizarea pierderii fiscale de 90.000), societatea recupereaza 85.000 din pierderea inregistrata in anul N, diferenta de 5.000 devenind pierdere nefiscala (contabila) definitiva, care trebuie ?rezolvata?, adica acoperita fie din rezerve, fie din capital.
Se poate observa ca, prin reportarea cheltuielilor cu dobanzile, pana ce gradul de indatorare devine mai mic de trei (anul N + 6), se realizeaza practic o ?reactivare? a pierderii decalate in primul an care ar fi trebuit sa fie definitiva, acoperita din capital (rezerve) si sa nu mai poata fi ?reactivata? dupa ce au trecut cei 5 ani. In declaratia privind impozitul pe profit intocmita de societate pentru anul N + 6, suma de 10.000 se va inscrie la randul 15 ?Cheltuieli cu dobanzi si diferente de curs valutar reportate din perioada precedenta?.
Problema ce o sesizam este ca, in timp ce dispozitia de principiu din art. 26 alin. (1) spune ca pierderile nu pot fi reportate in viitor decat pe cel mult 5 ani, art. 23 alin. (2) nu prevede o limita in timp a reportarii cheltuielilor cu dobanzile nedeductibile din cauza inregistrarii unui grad de indatorare peste trei, respectiv in situatia de mai sus in care s-a ?reactivat? o pierdere in anul N + 6. Daca consideram ca limita de 5 ani prevazuta de art. 26 se impune si in aplicarea art. 23, cheltuielile cu dobanzile in suma de 10.000 nu se mai reporteaza in perioada urmatoare, respectiv se ?pierd? definitiv in scopuri fiscale.
Cu alte cuvinte, cheltuielile cu dobanzile, care sunt si acestea o parte componenta a pierderii, pot fi reportate in viitor ?la infinit?, in timp ce pierderea nu se poate reporta decat pe 5 ani. Desi se poate argumenta ca pierderea nu include in mod explicit si aceste dobanzi nedeductibile, este evident ca pierderea ce se reporteaza nu poate fi identificata ca structura; deci se poate considera, in mod rational, ca si cheltuielile (nedeductibile) cu dobanzile fac parte, cel putin proportional, din masa pierderii.
Problema ce trebuie rezolvata este cea a potentialului conflict dintre dispozitiile art. 23 si cele ale art. 26: este corect ca pierderea sa fie ?transmisibila? (reportata) in viitor doar pe 5 ani, iar dobanzile ?la infinit?? Daca nu, care este dispozitia de principiu care ar trebui sa prevaleze?
In opinia noastra, interpretarea sistematica si rationala ne conduce la prevalenta principiului prevazut de art. 26 alin. (1), care instituie limita de 5 ani de reportare in avans.
Este evident si rational ca in dispozitiile fiscale, care trebuie sa fie precise, clare, sa se stabileasca termene si limite temporale clare. Deci art. 26 contine un principiu care domina intreaga materie a ?transmiterii in viitor? in scopuri fiscale, a oricaror pierderi sau cheltuieli.
Daca nu s-ar stabili limite in timp, am fi in situatia in care nu s-ar mai putea verifica ?autenticitatea? pierderii reportate, deoarece documentele contabile se pastreaza obligatoriu doar pe durata de 10 ani, termen calculat si in legatura cu prescriptia fiscala de 5 ani, care, in caz de evaziune fiscala, poate fi de cel mult 10 ani. Cu alte cuvinte, dupa 10 ani, nici inspectia fiscala nu ar mai putea proceda la ?ratificarea? unei deduceri a carei provenienta nu ar mai putea fi verificata chiar pe documentele justificative pe care trebuie sa se bazeze.
4. CONCLUZII
- Nivelul deductibilitatii pentru cheltuielile cu dobanzile depinde in primul rand de calitatea celui care acorda imprumutul.
- Capitalul imprumutat, in scopul determinarii gradului de indatorare, reprezinta imprumuturile contractate de la alte entitati, pentru dobanzile carora sunt aplicabile prevederile art. 23 din Codul fiscal.
- Textul art. 23 alin. (2) se citeste coroborat cu textul de principiu al art. 26 alin. (1), in sensul ca reportarea in avans a cheltuielilor este admisibila pentru cei 5 ani urmatori anului in care aceste cheltuieli au fost inregistrate.
Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti
Modificari FISCALE aduse de Legea Austeritatii. Explicatii si Exemple
Articole similare
Pentru a evita dubla impunere, importul marfurilor declarate cu un numar valid de identificare in scopuri de TVA in IOSS este scutit de TVAMEGA OFERTE in luna decembrie la Rentrop& Straton. Reduceri de 80% si transport GRATUITRegimul fiscal aplicat veniturilor realizate de zilieriModificari contributii sociale aferente veniturilor din salarii incepand cu 1 ianuarie 2016Activitate desfasurata la beneficiar. Detasare versus delegare. Ce REGIM FISCAL?Ultimele articole
Drepturi de autor si CIM. Se mai aplica EXCEPTIILE privind plata CASS de la 1 august 2025?Distribuire dividende catre rezidenti si nerezidenti. Impozitare, CASS si obligatii declarativeProsumatori. Ce avantaje au prosumatorii persoane fiziceOfertele de Paste sunt AICI! Reduceri de pana la 75% la titluri de fiscalitate si transport GRATUITImpozit micro. 4 exemple de calcul UTILE pentru anul 2025Articole similare
Revista Romana de Fiscalitate nr. 33, noiembrie 2009Proiectul pentru modificarea normelor de aplicare a Codului fiscalDeductibilitate CHELTUIELI CU DOBANZI si diferente de curs valutar. Formularul 101Titlul II, Capitolul 2, partea IIImprumuturi acordate de actionari. Ce implicatii fiscale apar?Ultimele articole
D101 in 2024. Cum se completeaza declaratia la rd. 31 si rd. 36A fost publicat noul formular 101. Contribuabilii pot introduce in declaratie reducerile de impozit pe profit conform OUG 153/2020ANAF modifica Declaratia 101 pentru evidentierea reducerii impozitului pe profit potrivit OUG 153/2020Plafon deductibil. Costurile excedentare ale indatorariiSocietate cu doi asociati: Deductibilitatea cheltuielilor cu dobanzileArticole similare
DEDUCTIBILITATEa cheltuielilor cu diferentele de curs valutarTotul despre noul format al decontului de TVA utilizat in anul 2013Noutati cu privire la DEDUCTIBILITATEa cheltuielilor cu dobanzileStudiu de caz: DEDUCTIBILITATEa fiscala a cheltuielilor executate in cazul reparatiilor autoJustificare cheltuieli prestare servicii consultanta tehnica. Ce tratament fiscal se aplica?Ultimele articole
Tratamentul contabil al cotizatiilor anuale CECCARMijloace fixe neutilizate. Amortizarea lor este sau nu deductibila?Pilonul 3 de pensii. MONOGRAFIE contabila utila pentru pensia facultativaMijloace fixe. Cum sa le scoateti din evidenta + o MONOGRAFIE contabila utilaBon fiscal fara cod QR. Poate fi deductibil dupa data de 1 septembrie 2025?Sfaturi de la experti
Intrebare: Daca o microintreprindere depaseste plafonul de 250.000 euro la 30.09.2025, adica are venituri cumulate de 1.258.000 lei la 30.09.2025, trece la impozit pe profit? Ce curs euro se foloseste la calcularea plafonului si in cat timp...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
Calcul deduceri fiscale aferente profitului reinvestit
Intrebare: O societate vrea sa aplice scutirea pentru profit reinvestit in T3. Datele sunt urmatoarele:
Investitie activ: 45.929,90 lei
Profit brut (cont 121): 64.502,90 lei
Profit impozabil: 81.596,21 lei
Impozit pe profit: 13.055,39 lei
In...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
Subiectele saptamanii
Obligatiilor companiilor in ceea ce priveste inregistrarea si raportarile la O.N.P.C.S.B
Lichidare firma. Exemplu de MONOGRAFIE contabila utila in 2025 daca va inchideti firma
Mijloace fixe. Puteti reduce perioada de amortizare dpdv contabil si fiscal?
[CONTROL ANTIFRAUDA] Reglementari legale, drepturile contribuabililor si studii de caz utile
Va recomandam
Solutii complete de legislatia munciiDepunere declaratiiPortal PFABlogul specialistuluiCertificatul de atestare fiscalaCodul fiscal 2025Stiri juridiceIdei de afaceriInfoinstitutiiLink-uri utile
Codul muncii 2025Legea pensiilorAfaceri profitabile Declaratii fiscaleLegea contabilitatii 2025Monitorul oficialCodul civilCodul penal 2025Legislatie TVA