Strainii nu prea mai investesc la noi

Investitiile straine directe au scazut foarte mult, in Romania, in primele patru luni ale acestui an, in comparatie cu aceeasi perioada din anul trecut. Acesta au fost mai mici cu aproape 35%, ridicandu-se la 322 milioane euro, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

“Investitiile directe ale nerezidentilor in Romania (date estimate) au totalizat 322 milioane euro (fata de 494 milioane euro in perioada ianuarie - aprilie 2012), din care creditele intragrup au insumat 191 milioane euro, iar participatiile la capital consolidate cu pierderea neta estimata 131 milioane euro”, se arata in document. Daca ne uitam la cota inregistrata la finele lunii martie 2013, de 211 milioane euro, in aprilie volumul investitiilor straine directe a urcat cu 52,6%.

Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, in primele patru luni din acest an contul curent al balantei de plati a inregistrat un excedent de 54 milioane euro. Chiar daca excedentul are o conotatie pozitiva, aceasta pozitie arata si un deficit de intentie investitionala, si deci al contului de capital, este de parere, Adrian Mitroi, Lector, Investitii si Finante Comportamentale, Academia de Studii Economice, citat de Agerpres.

“Investitiile Straine Directe raman cronic mici si insuficiente prin comparatie cu istoria mai favorabila si cu necesarul nostru de finantare pentru crestere economica. Deficitul fiscal scazut va conduce eficient spre stabilizarea ratei datoriei publice pe PIB, chiar daca vine de la 13,4% in 2008 la 37,8% in 2012. Consecutiv, dezechilibrul macroeconomic tinde sa se echilibreze, cu o inflatie de primavara de sub 4,5% fata de media de 7% pre criza” , a declarat, recent, Adrian Mitroi.

Deficitul de cont curent a scazut remarcabil de la 11,7% in 2008 la sub 4% in 2012. O alta parte a explicatiei se sustine si de interesul preponderent al capitalului extern doar pentru achizitia de datorie publica, evident cu efectul secundar favorabil asupra cursului si a dobanzilor. Alftel spus, politica fiscala poate ajuta indirect trendul dezinflationist al unor dobanzi mai mici, completand efortul, cel putin de mesaj pana acum, Bancii Centrale de intrare intr-un ciclu de relaxare monetara.