Mugur Isarescu, despre cresterea preturilor: Cu sprijinul politicii fiscale putem aduce rata inflatiei la 3,5%

30-Mar-2018

801

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a declarat ieri ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) nu are control asupra preturilor stabilite de Guvern, ci poate interveni in alte moduri, explicand, totodata, ce presupune majorarea dobanzii de politica monetara, scrie mediafax.ro.

"Dupa cum s-a mentionat in analizele noastre, inclusiv in raportul pe luna februarie, majorarea inflatiei in ultimul trimestru a fost generata de socuri adverse din partea ofertei, precum si socuri externe. Au generat cresteri de preturi la gaze naturale, energie electrica, majorarea accizei la carburanti. Influente similare au provenit din dinamica preturilor la legume, oua, inregistrate si la nivel european, precum si majorarea pretului tutunului anul anterior. Acestuia Ii s-a adaugat si epuizarea masurilor tranzitorii, februarie 2017, scaderea cotei standard la TVA. Cu alte cuvinte, daca am fi calculat evolutia inflatiei fari impactul fiscal acesta ar fi fost anul trecut mai ridicat. Cresterile lunare ale preturilor de consum in ultimele luni, concretizate in cresterea ratei inflatiei releva si impact in majorarea costurilor salariale. in acest context si in lipsa unei reactii prompte a politicii monetare ar fi existat riscul ca ulterior readucerea indicatorului inflatiei in intervalul asociat tintei, urmand sa aibe efecte economice si sociale nocive", a declarat Mugur Isarescu.

In plus, acesta a precizat ca Banca Nationala nu poate influenta deciziile guvernantilor, ci poate interveni prin alte moduri.

"S-a pus intrebarea de ce BNR a majorat dobanda de politica monetara. Situatia din Romania difera de alte tari. O prima diferenta e ca rata inflatiei se afla in interiorul intervalului tintit, in timp ce in Romania e la 4,7%. in prezent rata e la 1,8 in cehia, 1,4% in Polonia si 1,9% Ungaria. Asa este am avut o inflatie negativa, dar cum va spuneam, adevarata inflatie a fost ecranata de masuri fiscale, reducerea TVA. Daca am calcula rata inflatiei fara impact fiscal, in ultima jumatate a anului trecut a fost chiar pozitiva. Noi tintim inflatia cu instrumente indirecte. Nu avem nicio influenta asupra preturile administrate, cele stabilite de Guvern. N-avem putere asupra politicii fiscale. Factorul pe care il putem controla este o parte a cererii agregate pe care il influentam cu instrumente indirecte. Mai putem sa folosim si masuri mai putin ortodoxe, limite maxime de imprumut pentru persoane fizice si juridice. Responsabili pe partea ofertei sunt factorii externi pe care n-ai cum sa-I controlezi. Daca, de exemplu, creste pretul la titei, apare o mare intrebare, daca este bine ca politica monetara sa stranga in asa masura cererea agregata incat sa dea in jos productia a cest lucru sa compeseze socul exogen al cresterii pretului la titei. socul trebie lasat sa existe si Banca Centrala sa se concentreze pe efectele secundare si cresterea preturilor exogena sa nu se transforme intr-o inflatie de fond. S-a reintrodus acciza la combustibil s-au inregistrat o crestere a preturilor centrale. Nici acest lucru nu a fost tolerabil, pentru ca fiind o inflatie mica, chiar daca a fost ecranata de reducerea TVA, noi am ramas in tinta inflatiei, 3,5% (...) Suntem acuzati sau se sugereaza ca la inceputul anului am dat cu capul precum berbecul in cresterea economica. Noi credem ca reactia noastra a fost corespunzatoare situatiei, proportionata cu riscurile care ne ameninta si ca ea va da roade. Viziunile mai mult sau mai putin pesimiste, conform caruia cursul se va duce intr-un trend pe care nu pot sa-l pronunt, iar inflatia la fel. in ultimul raport al FMI este o fraza care spune ca daca politica monetara nu va fi incurajata de politica fiscala, Banca Natonala nu poate decat sa majoreze si mai mult dobanda. Cresterea dobanzilor s-ar putea sa fie singura alternativa", a explicat guvernatorul BNR, citat de mediafax.ro.

Rata inflatiei: 3,5%

Mai mult, Isarescu a mentionat ca isi doreste ca, pana la sfarsitul anului, rata inflatiei sa ajunga la 3,5%, in conditiile in care in prezent este de 4,7%.

"Masa monetara nu intra numai numerar in circulatie. Cea mai mare parte din crestere este ca au crescut depozitele, oamenii au economisit mai mult. Apoi, daca Guvernul majoreaza salariile si nu exista numerar ca sa se plateasca salariile cine este de vina. Deci Banca Centrala trebuie sa acopere toate angajamentele facute de Guvern. Nu priviti tiparirea banului ca pe ceva ostentativ prin care invadam economia cu bani. Al treilea motiv este ca istoric au fost curente care au spus ca exista relatie intre masa monetara si inflatie, dar tot istoric, aceasta relatie este slaba (...) Relatia asta este foate complicata. De exemplu, masa moneetara a Bancii Centrale Europene, a avut o explozie a banilor tipariti. (…) Daca bancile centrale din marile state, SUA, Anglia, UE, nu faceau acest lucru, atunci inflatia se transforma intr-o depresiune. Masa monetara in Romania n-a crescut mai mult ca in Cehia, Polonia si Ungaria. Deci corelatia intre cresterea preturilor si masa monetara este mai complicata decat atat. Cu sprijinul politicii fiscale credem ca putem aduce rata inflatiei la 3,5% pana la sfarsitul anului", a explicat guvernatorul BNR.

Rata anuala a inflatiei a urcat in februarie la 4,7% in comparatie cu februarie 2017, iar fata de ianuarie 2018 cresterea este de 0,3%. Inflatia nu a mai urcat la acest nivel din anul 2013, informeaza mediafax.ro.