Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Procedura de aplicare a masurilor asiguratorii

16-Sep-2016
3315
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google

Ordinul Presedintelui ANAF nr. 2546/2016 - OANAF 2546/2016 aproba procedura de aplicare a masurilor asiguratorii de catre organele fiscale si a fost publicat in Monitorul Oficial nr.703 din 9 septembrie 2016. Ordinul este emis in aplicarea prevederilor art.213 si 214 din Codul de procedura fiscala.

Organele fiscale competente pentru dispunerea masurilor asiguratorii pot dispune aceste masuri atunci cand exista pericolul ca debitorul sa se sustraga, sa isi ascunda ori sa isi risipeasca patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea. Masurile asiguratorii care pot fi dispuse sunt urmatoarele:

a) sechestru asigurator pentru bunuri imobile;

b) sechestru asigurator pentru bunuri mobile, inclusiv titluri de valoare si bunuri mobile necorporale;

c) poprirea asiguratorie asupra sumelor datorate debitorului de catre terti;

d) poprirea asiguratorie asupra disponibilitatilor banesti din conturile bancare.

Dispunerea masurilor asiguratorii se poate intinde asupra bunurilor proprietate a debitorilor, urmaribile potrivit legii, iar daca valoarea bunurilor proprii ale acestora nu acopera integral suma estimata, respectiv stabilita, masurile asiguratorii pot fi infiintate si asupra bunurilor detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta, precum si asupra veniturilor reprezentand sume urmaribile datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane si disponibilitati aflate in conturile bancare.

in cazul bunurilor proprietate a debitorului, dispunerea masurilor asiguratorii se efectueaza, de regula, in limita a 150% din valoarea sumei estimate/stabilite, in urmatoarea ordine:

a) bunurile mobile si imobile care nu sunt direct folosite in activitatea ce constituie principala sursa de venit a debitorului;

b) bunuri care nu sunt nemijlocit predestinate desfasurarii activitatii care constituie principala sursa de venit;

c) bunurile mobile si imobile care se afla temporar in detinerea altor persoane in baza contractelor de arenda, de imprumut, de inchiriere, de concesiune, de leasing si altele;

d) ansamblu de bunuri in conditiile prevederilor art.246 din Codul de procedura fiscala;

e) masini-unelte, utilaje, materii prime si materiale si alte bunuri mobile, precum si bunuri imobile ce servesc activitatii care constituie principala sursa de venit;

f) produse finite;

g) bunuri perisabile sau supuse degradarii;

h) bunuri detinute de catre debitor in proprietate comuna cu terte persoane, pentru cota-parte detinuta de acesta.

In situatia in care masurile asiguratorii dispuse nu acopera 150% fata de valoarea creantei estimate/stabilite, organul competent va dispune masuri asiguratorii asupra veniturilor reprezentand sume urmaribile datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane si disponibilitati aflate in conturile bancare, cu exceptia debitorilor persoane fizice, caz in care se realizeaza verificarea situatiei fiscale personale a acestora.

Ridicarea masurilor asiguratorii se efectueaza in urmatoarele situatii:

a) cand au incetat motivele pentru care s-au dispus masurile asiguratorii;

b) la constituirea garantiei prevazute la art.211 din Codul de procedura fiscala, in baza instiintarii scrise a organului de executare privind constituirea garantiei;

c) in termen de cel mult doua zile de la implinirea termenului de 6 luni sau un an, dupa caz, de la data la care au fost luate masuri asiguratorii, in situatia in care nu au fost sesizate organele de urmarire penala, iar pe numele debitorului nu a fost emis si comunicat titlul de creanta.

Masurile asiguratorii pot fi luate si inainte de emiterea titlului de creanta, inclusiv in cazul efectuarii de controale sau al antrenarii raspunderii solidare.

Masurile asiguratorii dispuse atat de organele fiscale, cat si de instantele judecatoresti, daca nu au fost desfiintate in conditiile legii, raman valabile pe toata perioada executarii silite, fara indeplinirea altor formalitati. Odata cu individualizarea creantei si ajungerea ei la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.

Sursa: AJFP Calarasi

 

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Angajat la doua firme: poate primi pensie facultativa suportata de ambii angajatori?

    • Pensia facultativa, cunoscuta si drept Pilonul III, poate fi platita de angajator ca beneficiu extrasalarial. Situatia se complica atunci cand un angajat lucreaza in baza unor contracte individuale de munca la doua societati, iar functia de baza este doar la una dintre acestea. In acest articol vom analiza daca ambii angajatori ii pot plati salariatului pensie facultativa, cum se aplica plafoanele si functia de baza conteaza sau nu. Ce trebuie sa stii pe scurt despre pensia facultativa suportata...» citeste mai departe aici

  • Patron bogat, firma saraca - profilul de risc pe care ANAF il cauta in balantele SAF-T

    • Presedintele ANAF, Adrian Nica, a explicat cum a identificat Fiscul un profil de risc pe care il numeste „patron bogat, firma saraca”. Cazul porneste de la un contribuabil cu un stil de viata vizibil in mediul online, ale carui venituri declarate nu justificau sumele utilizate pentru finantarea propriei firme. Verificarea nu s-a limitat la bunurile detinute de persoana fizica, ci a inclus si analiza conturilor contabile raportate prin SAF-T. In urma controlului, ANAF a identificat un...» citeste mai departe aici

  • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale. Fiscalizare, raport Z si declaratii

    • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale presupune cateva reguli pe care firmele trebuie sa le respecte, de la fiscalizarea aparatului pentru activitate ambulanta pana la raportul Z si declaratiile aferente. In acest articol prezentam ce reguli trebuie respectate in practica. Ce trebuie sa stii pe scurt: Societatea poate utiliza o singura casa de marcat portabila pentru vanzarile ocazionale desfasurate la targuri, expozitii si alte evenimente, cu conditia ca aparatul sa fie...» citeste mai departe aici

  • Sediu permanent in Romania. Ce conditii noi trebuie sa indeplineasca nerezidentii din 2027

    • De la 1 ianuarie 2027, o firma straina poate avea sediu permanent in Romania chiar daca nu semneaza niciun contract aici. Poate fi suficient ca o persoana din Romania sa conduca negocierile, iar contractul sa fie semnat in strainatate. Legea nr. 213/2026 schimba felul in care Codul fiscal decide daca un nerezident are sediu permanent in Romania prin intermediul unei persoane care actioneaza in numele lui. Daca o astfel de prezenta este considerata sediu permanent, profitul atribuibil ei devine...» citeste mai departe aici