Transport persoane si documente transfer numerar. Ce obligatii apar privind casa de marcat?

In cazul urmator, o societate comerciala neplatitoare de TVA face transport de persoane pe ruta Bucuresti - Istanbul si retur. Vom stabili mai jos in ce masura biletele de calatorie vandute de catre casiera trebuie sa fie insotite de bon fiscal si daca seria acestor bilete trebuie declarata undeva.

Mentionam ca societatea are mai multe puncte de plecare/puncte de lucru si implicit casierii. Cand sunt transferati banii catre casieria centrala, vom vedea daca trebuie sa fie insotiti de monetar sau doar de dispozitie de plata si daca soferii care fac aceste curse trebuie sa primeasca diurna.

Conform art. 1 din OUG 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.
Activitatile exceptate de la aceste prevederi sunt redate la art. 2 al ordonantei. Pentru serviciile de transport regasim urmatoarele exceptii:

c) transportul public de calatori in interiorul unei localitati pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul;

m) serviciile de transport feroviar public de calatori in trafic intern si international, prestate de societati comerciale persoane juridice romane, pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii;
Astfel, doar transportul public de calalatori in interiorul unei localitati este exceptat de la obligatia de a detine si utiliza casa de marcat.Pentru transportul auto international de calatori aveti obligatia de a emite bonuri fiscale.

Pentru sumele retrase din casierie in vederea depunerii acestora in casieria centrala de la sediul principal se intocmeste Dispozitie de plata catre casierie (Cod 14-4-4).

Cartea verde a contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Cartea verde a Contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2026

Vreau acest produs →

Salariatii au dreptul la diurna in perioada in care sunt delegati/detasati. Atat delegarea cat si detasarea presupun schimbarea locului muncii prevazut in contractul individual de munca. In acest sens, art. 42 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca.

Prin urmare, salariatii au dreptul la indemnizatie de delegare in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil daca li se modifica locul muncii inscris in contractul individual de munca prin delegare sau detasare.

Art. 17 alin. (3) lit. b) coroborat cu alin. (4) din Codul muncii, republicat stabilesc ca in contractul individual de munca al salariatului se inscrie, ca element obligatoriu, locul muncii sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri.

Astfel, in ceea ce priveste locul muncii sunt posibile doua situatii:

1. stabilirea in CIM a unui loc de munca fix, situatie in care salariatul isi va desfasura activitatea la acest loc de munca;
2. posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri, situatie in care, in CIM nu este prevazut un loc de munca fix.

In modelul-cadru al contractului individual de munca, aprobat prin OMMSS 64/2003, astfel cum a fost modificat ulterior prin OMMFPS 1616/2011 la lit. D. Locul de munca trebuie inscrisa una dintre cele doua optiuni prevazute la pct. 1, respectiv pct. 2:
1.Activitatea se desfasoara la (sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.) ....................... din sediul social/punctul de lucru/alt loc de munca organizat al angajatorului ....................
2.In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel: ...............................
Asadar, daca salariatul nu are un loc de munca fix ci isi desfasoara activitatea in mai multe locuri de munca, aceste locuri de munca se inscriu la pct. 2 de la lit. D.

In acest caz, am inscris in contractul individual de munca o clauza de mobilitate iar salariatul nu are dreptul la diurna cand se deplaseaza la locurile de munca inscrise in contractul individual de munca.
In situatia expusa apreciez ca salariatii care ocupa functii de conducatori auto sunt salariati mobili in sensul ca ei nu au un loc de munca de la care sunt delegati in alte locuri de munca astfel incat sa aiba dreptul la diurna. De aceea apreciez ca, in speta prezentata, salariatii nu au dreptul la diurna.

Din contra activitatea lor se desfasoara prin deplasari permanente, fiind aplicabile dispozitiile art. 25 din Codul muncii care stabilesc astfel:

Art. 25. - (1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.

(2) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Irina Dumitrescu – Economist