Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Sponsorizare, donatie, mecenat - Cum faceti diferenta, din punct de vedere fiscal

28-Apr-2017
68350
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google

Aspectele pe care le vom dezbate prin cele de mai jos privind diferentele dintre sponsorizare, donatie, mecenat, raspund urmatoarelor intrebari: Conform legislatiei si reglementarilor contabile si fiscale din Romania care este diferenta intre sponsorizare si donatie drept natura a costului? Care sunt inregistrarile contabile?

Donatia, conform Codului Civil, este un contract “prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta si nu implica existenta unor beneficii".
Donatia este un act unilateral, iar beneficiarul unei donatii are obligatia sa foloseasca bunurile exclusiv in scopul declarat.

La fel ca si in cazul donatiei, actiunea de mecenat presupune transferul, in forma autentica, fara obligatii din partea celui care intreprinde actiunea, asupra unor bunuri sau mijloace finaciare, catre o persoana fizica, care are nevoie de sprijin intr-unul din urmatoarele domenii: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific.

Donatiile pot fi facute si catre persoane juridice fara scop lucrativ, in timp ce de actiunile de mecenat pot beneficia doar persoanele fizice, iar contractul trebuie autentificat la notar.


Atat in cazul actiunilor de donatie, cat si a celor de mecenat, beneficiarul nu are obligatia de a aminti firma/persoana care l-a sprijinit.

Pe de alta parte, sponsorizarea este o plata in bani sau in natura facuta catre o organizatie non-profit sau catre o persoana sustinuta de o astfel de organizatie, in echivalentul anumitor beneficii cum ar fi promovarea si dreptul companiei care sponsorizeaza de a cere organizatiei/persoanei sponsorizate sa-i afiseze in locuri vizibile logo-ul si principalele elemente de identificare, pe scurt sa-i faca publicitate.

Poate beneficia de sponsorizare, potrivit dispozitiilor art. 4 din Legea 32/1994, orice persoana juridica fara scop lucrativ, care desfasoara o activitate in domeniile: cultural, artistic, educativ, de invatamant, stiintific-cercetare fundamentala si aplicata, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protectiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenta si servicii sociale, de protectia mediului, social si comunitar, de reprezentare a asociatiilor profesionale, precum si de intretinere, restaurare, conservare si punere in valoare a monumentelor istorice.

 In cazul sponsorizarii sau mecenatului constand in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre beneficiar.

Instructiunile pentru aplicarea Legii 32/1994 privind sponsorizarea stabilesc ca sponsorizarea se realizeaza numai pe baza de contract incheiat intre sponsor si beneficiar, in care se vor consemna suma sponsorizarii, precum si durata efectuarii acesteia.

Bunurile materiale care fac obiectul sponsorizarii sunt evaluate prin contractul de sponsorizare astfel:

a) la pretul de vanzare al sponsorului, exclusiv TVA, in cazul in care bunurile sunt produse de catre acesta;

b) la pretul de cumparare de pe piata, exclusiv TVA, in cazul in care bunurile sunt achizitionate in scopul sponsorizarii, fapt dovedit pe baza facturii sau a chitantei fiscale de cumparare;
c) la valoarea in vama pentru bunurile materiale primite din strainatate cu titlu de sponsorizare, stabilita conform prevederilor legale.
In cazul in care sponsorizarea se face in bunuri, se intocmeste avizul de insotire a marfii cu mentionea “Sponsorizare conform contract nr. din data….“/"Nu se factureaza",
In cazul sponsorizarii in bani sunt luate in calcul numai sumele inregistrate in contul de cheltuieli, din luna efectuarii platii, pe baza documentelor justificative.

 Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu sponsorizarea, mecenatul sau bursele private sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit, conform prevederilor de la art. 25 alin. (4) lit. i) din Codul fiscal, redate in continuare:
"(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
(...)
i) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre urmatoarele:

1. valoarea calculata prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situatiile in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri , aceasta limita se determina potrivit normelor;

2. valoarea reprezentand 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit."
In normele metodologice la pct. 18 alin. (2) este prezentat un “Exemplu de calcul privind sc?derea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea".
Din punct de vedere la TVA, conform prevederilor de la pct 7 alin. (12) lit. b) din Normele metodologice, date in aplicarea art. 270 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal:
“b) bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrari de bunuri daca valoarea totala in cursul unui an calendaristic se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituita din operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, precum si din operatiuni pentru care locul livrarii/prestarii este considerat a fi in strainatate potrivit prevederilor art. 275 si 278 din Codul fiscal.

Incadrarea in plafon se determina pe baza datelor raportate prin deconturile de taxa depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau in calcul pentru incadrarea in aceste plafoane sponsorizarile si actiunile de mecenat, acordate in numerar, si nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusa. Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata, respectiv se colecteaza taxa. Taxa colectata aferenta depasirii se include in decontul intocmit pentru ultima perioada fiscala a anului respectiv."

Monografia contabila:

 6582 "Donati acordate" = 345 “Produse finite"/371"Marfuri"
6582 "Donati acordate" = 5121 “Conturi la banci in lei"/5311"Casa in lei"


Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Dana Hristu - Consultant fiscal si expert contabil si auditor financiar

 

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Angajat la doua firme: poate primi pensie facultativa suportata de ambii angajatori?

    • Pensia facultativa, cunoscuta si drept Pilonul III, poate fi platita de angajator ca beneficiu extrasalarial. Situatia se complica atunci cand un angajat lucreaza in baza unor contracte individuale de munca la doua societati, iar functia de baza este doar la una dintre acestea. In acest articol vom analiza daca ambii angajatori ii pot plati salariatului pensie facultativa, cum se aplica plafoanele si functia de baza conteaza sau nu. Ce trebuie sa stii pe scurt despre pensia facultativa suportata...» citeste mai departe aici

  • Patron bogat, firma saraca - profilul de risc pe care ANAF il cauta in balantele SAF-T

    • Presedintele ANAF, Adrian Nica, a explicat cum a identificat Fiscul un profil de risc pe care il numeste „patron bogat, firma saraca”. Cazul porneste de la un contribuabil cu un stil de viata vizibil in mediul online, ale carui venituri declarate nu justificau sumele utilizate pentru finantarea propriei firme. Verificarea nu s-a limitat la bunurile detinute de persoana fizica, ci a inclus si analiza conturilor contabile raportate prin SAF-T. In urma controlului, ANAF a identificat un...» citeste mai departe aici

  • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale. Fiscalizare, raport Z si declaratii

    • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale presupune cateva reguli pe care firmele trebuie sa le respecte, de la fiscalizarea aparatului pentru activitate ambulanta pana la raportul Z si declaratiile aferente. In acest articol prezentam ce reguli trebuie respectate in practica. Ce trebuie sa stii pe scurt: Societatea poate utiliza o singura casa de marcat portabila pentru vanzarile ocazionale desfasurate la targuri, expozitii si alte evenimente, cu conditia ca aparatul sa fie...» citeste mai departe aici

  • Sediu permanent in Romania. Ce conditii noi trebuie sa indeplineasca nerezidentii din 2027

    • De la 1 ianuarie 2027, o firma straina poate avea sediu permanent in Romania chiar daca nu semneaza niciun contract aici. Poate fi suficient ca o persoana din Romania sa conduca negocierile, iar contractul sa fie semnat in strainatate. Legea nr. 213/2026 schimba felul in care Codul fiscal decide daca un nerezident are sediu permanent in Romania prin intermediul unei persoane care actioneaza in numele lui. Daca o astfel de prezenta este considerata sediu permanent, profitul atribuibil ei devine...» citeste mai departe aici