Obligatii declarare venituri din chirii. Ce riscati daca nu declarati si cum va puteti inscrie la ANAF?

Fenomenul de evitare a platilor catre stat este in crestere, iar institutiile abilitate lucreaza intens pentru reducerea numarului de astfel de situatii. Vorbim aici de eforturi depuse de catre Directia Generala a Finantelor Publice, Directia de Investigare a Criminalitatii Economice din cadrul Politiei, precum si Directia Generala Antifrauda Fiscala din cadrul ANAF sau departamentele economice ale serviciilor secrete. Intr-un articol privind evaziunea fiscala, CECCAR aminteste ca "ca directiile de actiune care pot contribui la limitarea ariei evaziunii fiscale trebuie sa acopere trei domenii: legislativ, administrativ si social".

Totodata, in ce priveste cresterea evaziunii fiscale in Romania, aceeasi sursa noteaza:

"Spiritul de evaziune fiscala se naste din simplul joc al interesului. Oricare ar fi cota impozitului pus in sarcina, omul, prin natura sa, are mereu tendinta sa puna interesul general in urma celui particular. El este inclinat sa considere impozitul mai mult un prejudiciu decat o contributie legitima la cheltuielile publice si sa vada intotdeauna cu ochi rai pe acela care vrea sa ii micsoreze patrimoniul. Astfel, din cele mai vechi timpuri, contribuabilii au cautat sa reduca obligatiile fiscale, recurgand la tot felul de metode ingenioase."

Obligatii declarare

Retineti ca declararea se face in 30 de zile de la incheierea contractului

Obligatia de declarare trebuie indeplinita in termen de 30 de zile de la data incheierii contractului, ocazie cu care contribuabilul va depune si declaratia privind venitul estimat/norma de venit (formularul 220).

Documentele necesare pentru inregistrare:

- contractul de inchiriere (un exemplar in original se pastreaza de catre organul fiscal);

Examen Consultant Fiscal 2026

Vreau acest produs →

Calendarul contabilului vesel 2026

Vreau acest produs →

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vreau acest produs →

Nota: Daca o persoana fizica are mai multe astfel de contracte incheiate, va depune o declaratie pentru fiecare dintre aceste surse de venit. Totusi, Codul fiscal prevede ca, pentru mai mult de cinci contracte in derulare intr-un an, cel care inchiriaza se incadreaza la alta categorie de venituri impozabile - veniturile din activitati independente - si se supune regulilor de impozitare aferente acestei categorii.

Potrivit actului insa, daca se aduce un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro, limitele pedepsei cresc cu cinci ani - concret, se stabileste de catre judecator o pedeapsa intre sapte si 13 ani, daca nu mai exista alte circumstante care sa indulceasca aceste limite, cum s-a intamplat si in cazul femeii (recunoasterea faptei, lipsa antecedentelor penale, acoperirea prejudiciului).

Daca prejudiciul adus prin faptele de evaziune se ridica la mai mult de 500.000 de euro, limitele pedepsei cresc cu sapte ani, potrivit legii.

In prezent,tinand cont de reglementarile in vigoare, infractiunile de evaziune fiscala care reprezinta concret acte de fraudare a dispozitiilor legale si implicit de frauda fiscala constau, dupa caz, in comiterea uneia dintre urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:

- ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
- omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
- evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
- alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
- executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
- sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
- substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala (art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005).