ONPCSB si spalarea banilor. 10 etape pentru raportarea eficienta a tranzactiilor suspecte

Ce este ONPCSB

Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB) este autoritatea responsabila pentru coordonarea evaluarii riscurilor de spalare a banilor si finantare a terorismului la nivel national. Aceasta evaluare se desfasoara in colaborare cu diverse autoritati si institutii ale statului, cum ar fi organele de urmarire penala si autoritatile administrative autonome. De asemenea, ONPCSB se asigura de respectarea protectiei datelor cu caracter personal in procesul sau de evaluare.

Ce reprezinta infractiunea de spalare a banilor si infractiunea de finantare a terorismului

In continuare, vom explora definitiile infractiunii de spalare a banilor si a infractiunii de finantare a terorismului.

Infractiunea de Spalare a Banilor

Spalarea banilor reprezinta o infractiune ce se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani. Aceasta se refera, in special, la:

a) Schimbarea sau transferul bunurilor, in cunostinta faptului ca acestea provin din savarsirea de infractiuni, cu scopul de a ascunde sau de a disimula originea ilicita a bunurilor respective, sau pentru a ajuta persoana care a comis infractiunea sa evite urmarirea, judecata sau executarea pedepsei;

b) Ascunderea sau disimularea adevarului despre natura, originea, localizarea, dispozitia, circulatia sau proprietatea bunurilor sau a drepturilor aferente, in cunostinta ca acestea deriva din activitati ilegale;

c) Dobiandirea, detinerea sau utilizarea bunurilor de catre o alta persoana decat cea care a comis infractiunea din care provin bunurile, constientizand sursa ilicita a acestora.

Infractiunea de Finantare a Terorismului

Operare SAGA Exemple practice si recomandari

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilitatii Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete

Vezi AICI detalii

Examenul de ACCES la STAGIUL CECCAR 2025

Vezi AICI detalii

Finantarea terorismului se refera la colectarea sau punerea la dispozitie, fie direct, fie indirect, de fonduri licite sau ilicite, cu intentia de a le utiliza sau constientizand ca vor fi folosite, total sau partial, pentru comiterea actelor de terorism sau pentru sustinerea unei organizatii teroriste. Aceasta infractiune se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 12 ani, alaturi de interdictia exercitarii anumitor drepturi.

De asemenea, comiterea unei infractiuni in scopul obtinerii de fonduri destinate actelor de terorism sau sustinerea entitatilor teroriste atrage o pedeapsa conform legii pentru respectiva infractiune, precum si o majorare a maximului cu 3 ani.

Cine sunt entitatile raportoare

Sunt entitatile reglementare de Legea 129/2019 care trebuie sa raporteze catre ONPCSB anumite tranzactii (tranzactiile suspecte si tranzactiile cu sume in numerar, in lei sau in valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro, inclusiv operatiunile care au o legatura intre ele)

Legea stabileste urmatoarele categorii de entitati raportoare:

a) institutiile de credit persoane juridice romane si sucursalele institutiilor de credit persoane juridice straine;

b) institutiile financiare persoane juridice romane si sucursalele institutiilor financiare persoane juridice straine;

c) administratorii de fonduri de pensii facultative si/sau ocupationale, in nume propriu si pentru fondurile de pensii facultative si/sau fondurile de pensii ocupationale pe care le administreaza, cu exceptia caselor de pensii ocupationale profesionale;

d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;

e) auditorii, expertii contabili si contabilii autorizati, evaluatorii autorizati, consultantii fiscali, persoanele care acorda consultanta financiara, de afaceri sau contabila, alte persoane care se angajeaza sa furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectiva este afiliata, ajutor material, asistenta sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate economica sau profesionala principala;

Continuarea, in acest articol>>

Cum sa raportezi tranzactiile suspecte. Ghid pas cu pas

1.Entitatile raportoare sunt obligate sa transmita un raport pentru tranzactii suspecte exclusiv Oficiului daca acestea cunosc, suspecteaza sau au motive rezonabile sa suspecteze ca:

a) bunurile provin din savarsirea de infractiuni sau au legatura cu finantarea terorismului; sau

b) informatiile pe care entitatea raportoare le detine pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi.

Entitatile raportoare considera ca suspecta tranzactia ce urmeaza a fi efectuata in situatia in care Oficiul solicita acest lucru si transmit un raport.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala transmite de indata un raport pentru tranzactii suspecte Oficiului atunci cand, din datele detinute, cunoaste, suspecteaza sau are motive rezonabile sa suspecteze ca bunurile/fondurile provin din savarsirea de infractiuni sau au legatura cu finantarea terorismului.

Reguli privind raportarea

Entitatile raportoare prevazute la pct. III transmit, de indata, Oficiului raportul pentru tranzactii suspecte prevazut mai sus inainte de efectuarea oricarei tranzactii aferente clientului care are legatura cu suspiciunea raportata.

2. Oficiul confirma, de indata, in scris, prin alocarea numarului de inregistrare, inclusiv prin mijloace electronice, primirea raportului de tranzactii suspecte.

3. Tranzactia nu se efectueaza pana la expirarea unui termen de 24 de ore de la momentul inregistrarii prevazute la pct 2. Daca Oficiul nu dispune suspendarea efectuarii tranzactiei in termenul mentionat anterior, entitatea raportoare poate efectua tranzactia.

Entitatile raportoare pot sa efectueze o tranzactie care are legatura cu tranzactia suspecta, fara raportarea prealabila, daca abtinerea de la realizarea tranzactiei este imposibila sau daca neefectuarea ei ar zadarnici eforturile de urmarire a beneficiarilor tranzactiei suspecte, cu mentinerea obligatiei de a transmite un raport de tranzactii suspecte exclusiv catre Oficiu de indata, dar nu mai tarziu de 24 de ore de la efectuarea tranzactiei, precizand si motivul pentru care nu au fost respectate dispozitiile privind raportarea.

4. In scopul de a analiza tranzactia si de a verifica suspiciunea, Oficiul poate suspenda efectuarea unei tranzactii pana la 48 de ore, ca urmare a informatiilor primite in baza prevederilor prezentei legi, a unor solicitari in acest sens venite din partea organelor judiciare romane sau ale institutiilor straine care au atributii asemanatoare si care au obligatia pastrarii secretului in conditii similare sau in baza altor informatii detinute. Decizia Oficiului de suspendare a efectuarii unei tranzactii este comunicata entitatii raportoare de indata, atat in format letric, cat si in format electronic, si va fi implementata imediat.

5. Daca nu se confirma suspiciunea raportata, Oficiul decide incetarea suspendarii unei tranzactii inainte de expirarea termenului prevazut la pct 4, decizie care este comunicata entitatii raportoare de indata si care va fi implementata imediat.

6. Inainte de expirarea termenului prevazut la pct 4, Oficiul, daca considera necesar, poate solicita o singura data, motivat, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prelungirea suspendarii efectuarii tranzactiei cu cel mult 72 de ore, care se calculeaza incepand de la ora la care expira decizia de suspendare.

7. Oficiul poate solicita motivat Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie incetarea prelungirii suspendarii oricand in termenul prevazut la pct 6.

8. Decizia Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se comunica de indata Oficiului, care la randul sau o comunica de indata entitatii raportoare care o implementeaza imediat.

9. Daca pana la expirarea termenului stabilit prin decizia de suspendare Oficiul nu a comunicat decizia de prelungire a suspendarii, entitatea raportoare poate efectua tranzactia.

10. Daca termenele stabilite pe ore, mentionate mai sus, se implinesc intr-o zi declarata nelucratoare pentru institutiile publice implicate in procedura de suspendare, acestea se proroga pana la aceeasi ora din urmatoarea zi lucratoare.

Reguli de raportarea a tranzactiilor suspecte derulate de client

Cateva reguli de raportarea a tranzactiilor suspecte derulate de client sunt acestea:

Entitatile raportoare vor transmite de indata un raport de tranzactii suspecte exclusiv catre Oficiu, atunci cand constata ca o tranzactie sau mai multe tranzactii care au fost efectuate si care au legatura cu activitatea clientului prezinta suspiciuni de spalare a banilor sau finantare a terorismului.

Persoanele prevazute la lit f (cum ar fi notarii, avocatii, executorii judecatoresti) au obligatia de a transmite un raport de tranzactii suspecte numai in masura in care nu sunt avute in vedere informatiile pe care acestea le primesc de la unul dintre clientii lor sau le obtin in legatura cu acestia in cursul evaluarii situatiei juridice a clientului in cadrul unor proceduri judiciare sau al indeplinirii obligatiei de aparare sau de reprezentare a clientului in proceduri judiciare sau in legatura cu aceste proceduri, inclusiv de consiliere juridica privind initierea sau evitarea procedurilor, indiferent daca aceste informatii sunt primite sau obtinute inaintea procedurilor, in timpul acestora sau dupa acestea. Aceste exceptii nu se aplica in cazurile in care persoanele respective (notari, avocati, executori judecatoresti) cunosc faptul ca activitatea de consiliere juridica este furnizata in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului sau atunci cand stiu ca un client doreste consiliere juridica in scopul spalarii banilor sau al finantarii terorismului.

In cazul entitatilor raportoare prevazute la lit e (cum ar fi experti contabili, consultanti fiscali, auditori etc) si lit f (cum ar fi notarii, avocatii, executorii judecatoresti) , raportarile se fac catre Oficiu si se notifica structurile de conducere ale profesiilor liberale asupra transmiterii rapoartelor de tranzactii suspecte.

Exemplu: Expertii contabili notifica conducerea CECCAR, iar consultantii fiscali trebuie sa notifice conducerea Camerei Consultantilor Fiscali din Romania (CCFR).

Modul in care trebuie transmis Raportul privind tranzactiile suspecte

Entitatile raportoare au obligatia de a transmite Oficiului rapoartele numai in format electronic, prin canalele puse la dispozitie de catre acesta, in forma si continutul stabilite potrivit metodologiei stabilite prin ordin al presedintelui Oficiului.

Oficiul va returna entitatii raportoare sau autoritatii vamale rapoartele care nu respecta forma si continutul stabilite de catre acesta si va considera obligatia de raportare ca fiind neindeplinita pana la remedierea deficientelor.

Deficientele indicate de Oficiu vor fi remediate si un nou raport va fi transmis de catre entitatea raportoare sau autoritatea vamala in cel mult doua zile lucratoare de la data primirii raportului returnat.

Rapoartele, precum si alte documente primite de Oficiu de la autoritati si institutii publice prin care sunt semnalate suspiciuni de spalare a banilor sau de finantare a terorismului, precum si suspiciuni de infractiuni generatoare de bunuri supuse spalarii banilor nu constituie petitie si nu primesc raspuns in sensul Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor.

Raportarea tranzactiilor care nu prezinta indicatori de suspiciune

Entitatile raportoare au obligatia de a raporta catre Oficiu tranzactiile cu sume in numerar, in lei sau in valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 10.000 euro, inclusiv operatiunile care au o legatura intre ele.

Operatiuni care au o legatura intre ele reprezinta operatiuni a caror valoare este fragmentata in transe mai mici decat echivalentul in lei al sumelor prevazute din lege (exemplu: plafonul de 10.000 euro pentru tranzactii in numerar) , care au elemente comune cum ar fi:

partile tranzactiilor, inclusiv beneficiarii reali

natura sau categoria in care se incadreaza tranzactiile

sumele implicate.

Continuarea, dar si alte detalii despre exceptiile de la raportare a tranzactiilor de peste 10.000 euro sau informatii despre retreimiterea de bani, in acest articol»