Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Alerta Fiscala privind impozitarea veniturilor din jocuri de noroc si premii

07-Ian-2015
6871
Alege-ne ca sursa ta de informatii in Google
Va informam ca in Monitorul Oficial nr. 0957 din 30 Decembrie 2014 a fost publicata OUG nr. 92 din 29 Decembrie 2014.

Ordonanta de urgenta pentru reglementarea unor masuri fiscal-bugetare si modificarea unor acte normative.

Consultati actul normativ aici!

Prin OUG nr. 92/2014 se aduc modificari semnificative atat asupra OUG nr. 77/2009 privind autorizarea si exploatarea jocurilor de noroc, cat si asupra prevederilor din Codul fiscal cu referire la impozitarea veniturilor din jocuri de noroc si din premii.

In materialul de astazi prezentam foarte succint cateva elemente din punctul de vedere al autorizarii jocurilor de noroc, amintindu-va ca ordonanta este foarte vasta in ceea ce priveste licentierea si conditiile de desfasurare a jocurilor de noroc, astfel ca vom da mai multa atentie modificarii aduse impozitarii veniturilor din jocuri de noroc si veniturilor din premii.


Cum reclasifica ordonanta jocurile de noroc?

Ordonanta clasifica jocurile de noroc in 16 categorii de astfel de activitati, dintre care prezentam cateva.
1. Jocuri loto. Castigurile sunt generate prin rezultate date de extrageri de numere sau litere, bilete sau simboluri.
2. Pariuri. Pariurile sunt jocuri de noroc in care castigurile sunt generate de indicarea actuala a rezultatelor unor evenimente viitoare.
3. Jocuri de noroc caracteristice casinourilor. Acestea sunt descrise ca fiind jocurile cu castiguri generate de carti de joc, zaruri, bile de ruleta etc.
4. Jocuri loto la distanta respectiv jocuri de casino la distanta. Acestea reprezinta jocuri de noroc prin care participarea la jocul de noroc se realizeaza printr-un sistem de comunicatii cum ar fi internet, sisteme de telefonie fixa sau mobila sau orice alte sisteme de transmisie.

Ca si regula generala, toate activitatile de exploatare a jocurilor de noroc trebuie licentiate si pentru toate licentele se datoreaza taxa de licentiere.

Amintim si faptul ca legiuitorul a enumerat situatiile in care anumite activitati similare jocurilor de noroc nu se incadreaza la jocuri de noroc si nu se necesita licentiere. Aceste situatii sunt urmatoarele:
a)tombolele organizate in scoli, in gradinite sau in alte colectivitati, precum si cele organizate de asociatii sau fundatii nonprofit si care au un caracter distractiv si nonprofit pentru organizatori;
b)jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor masini, aparate, dispozitive de orice fel si care nu presupun castiguri bazate pe elemente aleatorii, ci au ca scop testarea fortei, inteligentei si dexteritatii participantului;
c)actiunile organizate de diferiti operatori economici, in conditiile legii, in scopul stimularii vanzarilor si care nu presupun taxa de participare, respectiv niciun fel de cheltuiala suplimentara din partea participantilor;
d)jocurile de amuzament sau de natura sportiva, in care este necesar ca jucatorii sa manifeste cunostinte si abilitati de indemanare si care nu se bazeaza cu precadere pe hazard.

Ce modificari sunt aduse Codului fiscal din punctul de vedere al impozitarii veniturilor din jocuri de noroc si din premii?

Modificarea fundamentala consta in schimbarea procedurii de impozitare, respectiv:
a.veniturile din jocurile de noroc realizate in mod direct, cand persoana fizica intalneste efectiv platitorul de venit, cum ar fi un castigator in casino, se impoziteaza prin stopaj la sursa la data platii venitului;

b.veniturile din jocuri de noroc realizate de persoanele fizice prin intermediul jocurilor de noroc organizate la distanta se impoziteaza in baza bunei credinte a persoanei fizice, ce are obligatia sa depuna declaratie anuala de venituri din jocuri de noroc pana pe data de 25 mai a anului urmator celui in care s-au realizat veniturile;

c.se abroga plafonul de scutire de 600 lei/zi, suma ce a fost neimpozabila anterior acestei modificari. Acest plafon de 600 lei/zi se pastreaza ca plafon de deducere pentru veniturile din premii. Retinem ca numai acestea mai beneficiaza de acest plafon zilnic de scutire.

d.se introduce impozitarea prin transe de impunere in functie de venitul realizat de participantul la jocul de noroc, dupa cum urmeaza: 1% pentru sumele de pana la echivalentul a 14.999 euro, 16% pentru sumele cuprinse intre 15.000-99.999 euro si 25% pentru sumele care depasesc echivalentul a 100.000 euro;

e.din punct de vedere declarativ, organizatorii de jocuri de noroc ce au organizat jocuri de noroc la distanta, ce au achitat catre persoanele fizice castiguri mai mari de 15.000 euro au obligatia sa comunice la ANAF lista beneficiarilor de venituri pana pe data de 25 mai a anului urmator. in plus, se mentine obligatia declararii de catre organizatorul de jocuri de noroc, cu retinere la sursa, a declaratiilor cu venitul platit si impozitul retinut aferent beneficarilor de venituri din jocuri de noroc.

f.se modifica in mod corespunzator si procentele de impozitare a veniturilor din jocuri de noroc realizate de persoane fizice nerezidente.

Retinem ca toate aceste prevederi privind impozitarea veniturilor din jocuri de noroc intra in vigoare in termen de 45 zile de la publicarea ordonantei in Monitorul Oficial, respectiv in data de 12 februarie 2015.

Cea mai mare anomalie sau neclaritate pe care o avem in legatura cu acest act normativ este generata de urmatoarea precizare, regasita la art. III pct. 8 din OUG nr. 92/2014, dupa cum urmeaza: "8. Articolul 151 se abroga.".


Aceasta precizare a ordonantei abroga nici mai mult nici mai putin decat o prevedere din Titlul VI Taxa pe valoarea adaugata din Codul fiscal, respectiv temeiul normativ ce obliga persoanele din Romania sa plateasca TVA pentru efectuarea unor achizitii intracomunitare taxabile. Desigur, aceasta situatie nu are legatura cu obiectul ordonantei si este posibil sa fie o eroare la dactilografiere.

In acest sens, vom solicita un punct de vedere scris de la autoritatile fiscale iar raspunsul acestora o sa il facem cunoscut.


Consultant Fiscal,
drd. ec. Adrian Benta


Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
Atentie contabili!

Raport GRATUIT

RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz

Descarca raportul gratuit
Explicatii clare pentru munca ta zilnica.



RIDESHARING (Uber si Bolt). Facturi - Impozite - TVA - Deduceri - 12 studii de caz






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

  • Angajat la doua firme: poate primi pensie facultativa suportata de ambii angajatori?

    • Pensia facultativa, cunoscuta si drept Pilonul III, poate fi platita de angajator ca beneficiu extrasalarial. Situatia se complica atunci cand un angajat lucreaza in baza unor contracte individuale de munca la doua societati, iar functia de baza este doar la una dintre acestea. In acest articol vom analiza daca ambii angajatori ii pot plati salariatului pensie facultativa, cum se aplica plafoanele si functia de baza conteaza sau nu. Ce trebuie sa stii pe scurt despre pensia facultativa suportata...» citeste mai departe aici

  • Patron bogat, firma saraca - profilul de risc pe care ANAF il cauta in balantele SAF-T

    • Presedintele ANAF, Adrian Nica, a explicat cum a identificat Fiscul un profil de risc pe care il numeste „patron bogat, firma saraca”. Cazul porneste de la un contribuabil cu un stil de viata vizibil in mediul online, ale carui venituri declarate nu justificau sumele utilizate pentru finantarea propriei firme. Verificarea nu s-a limitat la bunurile detinute de persoana fizica, ci a inclus si analiza conturilor contabile raportate prin SAF-T. In urma controlului, ANAF a identificat un...» citeste mai departe aici

  • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale. Fiscalizare, raport Z si declaratii

    • Utilizarea casei de marcat portabile pentru vanzari ocazionale presupune cateva reguli pe care firmele trebuie sa le respecte, de la fiscalizarea aparatului pentru activitate ambulanta pana la raportul Z si declaratiile aferente. In acest articol prezentam ce reguli trebuie respectate in practica. Ce trebuie sa stii pe scurt: Societatea poate utiliza o singura casa de marcat portabila pentru vanzarile ocazionale desfasurate la targuri, expozitii si alte evenimente, cu conditia ca aparatul sa fie...» citeste mai departe aici

  • Sediu permanent in Romania. Ce conditii noi trebuie sa indeplineasca nerezidentii din 2027

    • De la 1 ianuarie 2027, o firma straina poate avea sediu permanent in Romania chiar daca nu semneaza niciun contract aici. Poate fi suficient ca o persoana din Romania sa conduca negocierile, iar contractul sa fie semnat in strainatate. Legea nr. 213/2026 schimba felul in care Codul fiscal decide daca un nerezident are sediu permanent in Romania prin intermediul unei persoane care actioneaza in numele lui. Daca o astfel de prezenta este considerata sediu permanent, profitul atribuibil ei devine...» citeste mai departe aici