Recuperarea pierderii fiscale. Ce documente se intocmesc pentru a stabili pierderea fiscala conform procedurii facute de auditori?

Analiza urmatoare face si distinctia intre pierderea fiscala si pierderea contabila, aducand mai multe lamuriri in aceasta privinta. Subiectul analizei il reprezinta societatea X care are de recuperat la 01.01.2012 o pierdere fiscala din anii anteriori in suma de 100 lei compusa din:

- 20 lei, 2007
- 20 lei, 2008
- 20 lei, 2009
- 20 lei, 2010
- 20 lei, 2011.
In anul 2012 societatea obtine un profit de 10 lei.

Contabilul a calculat pierderea fiscala de recuperat la 01.01.2013 : 100 lei (pierderea anterioara) - 10 lei (profitul 2012) - 20 lei (pierderea 2007, care nu se mai poate reporta) = 70 lei.

PFA II IF Taxe Impozite Deduceri Contributii

Vreau acest produs →

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vreau acest produs →

Booking & Airbnb Solutii fiscal-contabile pentru companii

Vreau acest produs →

Auditorii au calculat pierderea fiscala de recuperat la 01.01.2013 : 100 lei (pierderea anterioara) - 10 lei (profitul 2012) - 10 lei (diferenta intre 20 lei pierderea 2007 si 10 lei profitul 2012) = 80 lei.

Auditorii au explicat ca profitul lui 2012 se scade din pierderea lui 2007, in acest fel pierderea de recuperat se compune din pierderile anilor 2008-2011.

In contabilitate nu s-a inregistrat acoperirea pierderii din 2007 cu profitul lui 2012, exista 1171 rezultat reportat cu solduri debitoare si creditoare in functie de profit/pierdere.

Similar, in situatiile financiare anuale nu s-a specificat faptul ca profitul anului 2012 acopera pierderea anului 2007.

Cum se procedeaza corect si ce documente ar fi trebuit intocmite de firma pentru a stabili pierderea fiscala prin procedeul auditorilor?

Pierderea fiscala este suma declarata prin formularul nr. 101, cod MFP 14.13.01.04, aprobat prin Ordin ANAF pentru fiecare exercitiu fiscal (de ex. Opanaf nr. 878/2013), formular pe baza caruia se stabileste extracontabil marimea acesteia, pe baza rezultatelor contabile ajustate cu prevederile fiscale in vigoare.

Potrivit prevederilor art. 26 din Codul fiscal, recuperarea pierderilor fiscale se efectueaza in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, conform prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii lor.

Datorita faptului ca recuperarea pierderii fiscale se face intr-o perioada limitata de timp, la un moment dat suma inregistrata la rd. "Pierdere fiscala de recuperat din anii precedenti" nu mai corespunde cu cea de la rd. "Profit impozabil/Pierdere fiscala, de recuperat in anii urmatori", deoarece sumele mai vechi de 5, respectiv 7 ani nu mai pot fi recuperate. Legatura dintre declaratiile fiscale o face registrul fiscal in care sunt trecute informatiile care difera de cele inregistrate in evidenta contabila.

Pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2010, in cazul prezentat de d-voastra din anul 2007, nu intra sub incidenta prevederilor art. 34 alin.(18) din Codul fiscal, in sensul ca recuperarea acesteia nu era afectata de impartirea anului 2010 in cele doua perioade fiscale. Astfel, pierderea fiscala aferenta anului 2007 se inscria la rd. 38 din declaratia 101 aferenta perioadei 1 ianuarie – 30 septembrie 2010, cat si la rd. 38 (diferenta nerecuperata sau suma integrala) din declaratia 101 aferenta perioadei 1 octombrie – 31 decembrie 2010, caz in care se numara un singur an de recuperare a pierderii (anul 2010). Pentru pierderea anului 2007 se vor numara 5 ani incepand cu anul 2008, anul 2010 fiind considerat un singur an.

Pierderea fiscala declarata prin formularul 101 intocmit pentru anul 2007 se poate recupera si din profitul fiscal al anului 2012 astfel: 10 lei pierdere fiscala din 2007 se acopereau din profitul fiscal de 10 lei declarat prin formularul 101 pentru anul 2012.

In anul 2013 nu mai puteau fi recuperati ceilalti 10 lei din anul 2007. Asa ca pierderea fiscala reportata pentru anii urmatori prin Declaratia 101 intocmita pentru anul 2012 era de 80 lei. Pierderea anului 2008 se mai putea recupera pana in anul 2013 inclusiv, iar suma declarata pentru anul 2009 se poate recupera pana in anul 2016 inclusiv. Ceea ce nu se recupereaza nu se mai inscrie in formularul 101 la rd. "Pierdere fiscala de recuperat in anii urmatori".

Pierderea fiscala se poate recupera incepand cu primul trimestru al anului in care se realizeaza profit fiscal.

Pierderea contabila este suma inregistrata in soldul debitor al contului 121" Profit si pierdere", respectiv contul 117 "Rezultatul reportat".
Pierderea contabila se acopera, potrivit reglementarilor contabile in vigoare, din profitul exercitiului financiar incheiat, din profitul contabil reportat, din rezervele constituite din profitul net, din capital social si din alte resurse financiare proprii.

Aceasta pierdere se poate recupera numai din profiturile contabile din anii urmatori fara sa existe o limita a recuperarii, in timp.
Dupa aprobarea situatiilor financiare anuale de catre adunarea generala a actionarilor, pierderea contabila evidentiata se preia in exercitiul urmator in rezultatul reportat.

Mentionam ca in evidenta contabila nu poate fi preluata acoperirea pierderii fiscale deoarece aceste calcule se fac extracontabil, numai la calcul impozitului pe profit. Acoperirea pierderii fiscale poate fi considerata o facilitate prin care se diminueaza impozitul pe profit datorat. In evidenta contabila se inregistreaza numai rezultatul, respectiv in ct. 691"Cheltuieli cu impozitul pe profit" daca este cazul.

Niciodata pierderea contabila nu va fi egala cu pierderea fiscala tocmai datorita prelucrarilor care se fac asupra rezultatului contabil.

Pentru calculul impozitului pe profit, limitele deductibile ale cheltuielilor si cele neimpozabile ale veniturilor, precum si orice informatie din declaratia fiscala obtinuta ca urmare a prelucrarii datelor din evidenta contabila se trec in Registrul de evidenta fiscala.

Subliniem ca este foarte important sa se faca distinctie intre pierderea contabila si pierderea fiscala.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Elena Ionescu, expert contabil si auditor