Proiect: Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016

Prin adoptarea Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaii in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016 se prevede:

- aprobarea plafoanelor pe termen mediu pentru anumiii indicatori bugetari, ceea ce va permite incurajarea deciziilor de politici sustenabile fiscal, prin cunoasterea principiilor fiscale si a regulilor privind veniturile, cheltuielile si soldul bugetar si datoria publica;
- continuarea unor masuri adoptate in ultimii ani, adoptarea unor acte normative in anul 2015, precum si noi masuri care sa conduca la o monitorizare mai riguroasa a cheltuielilor bugetare;
- un management solid si transparent.

Schimbari preconizate

In anul 2015, potrivit prevederilor Legii responsabilitaiii fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicata, Guvernul va elabora Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2016-2018, precum si proiectul Legii privind aprobarea unor indicatori specificaii in cadrul fiscal bugetar pe anul 2016, pe care le va depune la Parlament.

In acest context, plafoanele pentru soldul bugetului general consolidat, exprimat ca pondere in produsul intern brut, precum si pentru cheltuielile de personal, exprimate ca pondere in produsul intern brut, sunt obligatorii pentru anii 2016 si 2017. Pentru anul 2016 cei doi indicatori bugetari sunt de - 2,80%
din P.I.B, respectiv 7,7% din P.I.B., in timp ce pentru anul 2017, soldul bugetar va fi de -2,77% din P.I.B. iar cheltuielile de personal de 7,4% din P.I.B.

Examen Consultant Fiscal 2026

Vreau acest produs →

Ghidul practic al contabilitatii in 2026 Legislatie explicata - Exemple detaliate - Monografii contabile complete

Vreau acest produs →

Cartea verde a contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Pentru anul 2016, plafonul propus pentru datoria guvernamentala, conform metodologiei UE, este de 41,0%, luand in considerare poteniialele prefinantari ce vor putea fi atrase in condiiiile favorabile ale pieielor financiare, precum si eventualele evoluiii sub asteptari atat ai indicatorilor macroeconomici, cat si ai pieielor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2016.

In anul 2016 plafoanele privind finaniarile rambursabile, care pot fi contractate de catre unitaiile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum si cele privind tragerile din finaniarile rambursabile contractate sau care urmeaza a fi contractate de catre unitaiile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, sunt in suma de 1.200,0 milioane lei fiecare. Valoarea aferenta finaniarilor rambursabile, care poate fi autorizata pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritoriala,
este de maximum 100 milioane lei anual.

Plafonul privind emiterea de garaniii de catre Guvern, prin Ministerul Finanielor Publice si de catre unitaiile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8.000,0 milioane lei.
Indicatorii bugetari, respectiv plafoanele privind finaniarile rambursabile care pot fi contractate, precum si cele privind tragerile din finaniarile rambursabile contractate sau care urmeaza a fi contractate de catre unitaiile/subdiviziunile administrativ – teritoriale, plafoanele privind emiterea de
garaniii de catre Guvern, prin Ministerul Finanielor Publice si de catre unitaiile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, nivelul nominal al cheltuielilor totale si al cheltuielilor de personal, soldul nominal al bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale si al altor bugete componente ale bugetului general consolidat, precum si soldul primar al bugetului general consolidat aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul 2016.

Masurile de relaxare fiscala decise in anul 2015 in scopul stimularii cresterii economice se estimeaza ca vor avea un impact direct negativ asupra veniturilor bugetare pana la finalul anului 2017, an in care se vor aplica si ultimele reduceri planificate de taxe si impozite. Dupa aceasta perioada se estimeaza o stabilizare a ponderii in PIB a veniturilor bugetare.

In paralel, se estimeaza o majorare a ponderii in PIB a cheltuielilor bugetare pe anul 2016 generata de anualizarea majorarilor salariale si a unor prestaiii de asistenta sociala, adoptate in anul 2015, urmata insa pe termen mediu de o ajustare semnificativa a acestora ca pondere in PIB in ipoteza meniinerii acelorasi politici salariale si de asistenta sociala.

In aceste condiiii exista riscul ca deficitul bugetar (atat cash cat si ESA) sa inregistreze o crestere abrupta in anul 2016, fara a depasi limita de 3% din PIB stabilita prin Tratatul de la Maastricht, crestere care se meniine si in anul 2017 urmata insa de revenirea, incepand cu anul 2018 si continuand si in anul 2019, pe o traiectorie de ajustare.

In contextul celor prezentate mai sus in termeni structurali, exista riscul de a devia pe orizontul de referinia de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (OTM) stabilit pentru Romania, respectiv 1% din P.I.B., deficitul structural pe anul 2016 fiind estimat la 2,73% din P.I.B., in anul 2017 la 2,86% din P.I.B. urmand sa inregistreze o traiectorie descendenta incepand cu anul 2018, respectiv 2019, cu
o ajustare anuala de 0,5 puncte procentuale.

Chiar in condiiiile manifestarii acestui risc, devierea de la OTM s-ar produce in condiiiile meniinerii, pe intreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice de sub 41% din PIB, obiectivul final al regulilor europene in materia deficitului bugetar fiind astfel asigurat.

Concluzia este aceea ca indicatorii bugetari calculaii pentru anul bugetar 2016 reprezinta estimari, ei pot inregistra valori mai mici in execuiie, decat cele estimate iniiial avand in vedere experienia anilor precedenii.

In acest context, este posibil avand in vedere un scenariu optimist, ca pe baza datelor finale privind execuiia bugetului general consolidat (date disponibile in anul 2017) sa se constate ca nivelul acestuia pe termen mediu se situeaza sub cel estimat in prezent ceea ce, coroborat cu reevaluarea MTO sau a traiectoriei de ajustare catre acesta pentru toate statele membre ale UE – reevaluare programata la nivelul Comisiei Europene pentru anul 2016 – poate conduce la concluzia ca deficitului bugetar structural se afla pe o traiectorie de ajustare sustenabila, fara a fi necesare masuri suplimentare de corectare a acestei traiectorii pe termen mediu.

In condiiiile in care pe baza execuiiei bugetare a anului 2016 exista un risc de deviere, in vederea contracararii acestuia se impune promovarea unor masuri, pe orizontul de referinia, respectiv:
- meniinerea unor masuri adoptate in anii anteriori, precum: neacordarea pentru personalul bugetar de tichete de masa, tichete/vouchere de vacania premii si ore suplimentare, tichete cadou si indemnizaiii la iesirea la pensie/trecere in rezerva;
- cresterea absorbiia fondurilor europene prin crearea cadrului legislativ si instituiional pentru operaiionalizarea fondurile ESI in perioada 2014-2020; Fondurile europene reprezinta un catalizator al energiilor creative din economia romaneasca, si intr-o anumita masura pot suplini daca sunt bine dimensionate si
orientate unele cheltuieli guvernamentale. Fiind considerate un capital de care poate beneficia iara, acestea reprezinta o prioritate pentru sistemul instituiional si economia romaneasca.
- castiguri de eficienia obiinute din colectarea taxelor, a impozitelor, reducerea evaziunii fiscale, imbunataiirea conformarii voluntare, aplicarea noului pachet legislativ privind achiziiiile publice, care va vor crea premisele cheltuirii eficiente a fondurilor publice.

- imbunataiirea structurii cheltuielilor publice reprezinta un factor important care poate elibera spaiiu fiscal. Astfel cheltuielile de personal, cele cu bunurile si serviciile dar si cheltuielile cu dobanzile vor avea un trend descrescator ca procent din PIB pe orizontul de referinia, vor lasa spaiiu de manevra pentru cheltuielile de investiiii care cresc in valoare nominala pe intreaga perioada 2016-2019, cu rol de antrenare a cresterii economice.

Pentru anul 2016 obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de un nivel al soldul structural anual al administraiiei publice este estimat sa atinga - 2,73% din produsul intern brut conform anexei nr.3.

Proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016, a fost elaborat pe baza obiectivelor, masurilor si iintelor prevazute in Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2016-2018. Plafoanele de cheltuieli prevazute in Strategia fiscal-bugetara pentru
perioada 2016-2018, reprezinta limite maxime. Acestea sunt indicative si pot fi revizuite potrivit prevederilor Legii responsabilitaiii fiscal-bugetare, nr.69/2010,republicata. Proiectul de act normativ va fi depus la Parlament, insoiit de Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2016-2018 aprobata de Guvern, ca document de fundamentare.

Proiect Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016

LEGEA pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art.1. – Prezenta lege aproba plafoanele unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar, potrivit dispozitiilor alin.(2) - (5) si art.29 alin.(1) din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr.69/2010, republicata.

Art.2. - (1) Plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent in produsul intern brut, este in anul 2016 de -2,80%, iar in anul 2017 de – 2,77%.

(2) Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, exprimat ca procent in produsul intern brut, este de 7,7% in anul 2016 si de 7,4 % in anul 2017.

(3) La elaborarea proiectului legii bugetului de stat si a legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anii 2016 si 2017, plafoanele indicatorilor prevazute la alin.(1) si (2) sunt obligatorii.

Art.3. – (1) Plafonul privind datoria publica, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfarsitul anului 2016, este de 41,0% din PIB.

(2) In anul 2016 plafoanele privind finantarile rambursabile, care pot fi contractate de catre unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, precum si cele privind tragerile din finantarile rambursabile contractate sau care urmeaza a fi contractate de catre unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, sunt in suma de 1.200,0 milioane lei fiecare. Valoarea aferenta finantarilor rambursabile, care poate fi autorizata pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritoriala, este de maximum 100 milioane lei anual.

(3) Plafoanele prevazute la alin.(2) nu cuprind finantarile rambursabile destinate refinantarii datoriei publice locale, precum si finantarile rambursabile destinate proiectelor care beneficiaza de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeana, inclusiv cele cuprinse in Planul Elen de Reconstructie si Dezvoltare Economica a Balcanilor – HIPERB.

(4) Plafonul privind emiterea de garantii de catre Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice si de catre unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2016, este de 8.000,0 milioane lei.

(5) In anul 2016 plafoanele nominale ale cheltuielilor totale si ale cheltuielilor de personal, potrivit dispozitiilor art.29, alin.(1), lit. g) din Legea nr.69/2010, republicata, sunt prevazute in anexa nr.1.

(6) Plafoanele nominale ale soldurilor bugetului general consolidat, bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale si al altor bugete componente ale bugetului general consolidat, in anul 2016, sunt prevazute in anexa nr.2.

(7) In anul 2016 plafonul soldului primar al bugetului general consolidat este de - 9.821,5 milioane lei.

(8) Indicatorii prevazuti la alin.(1) - (7) sunt obligatorii la elaborarea proiectului legii bugetului de stat si a legii bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2016 si reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite.

Art.4. - Obiectivul bugetar pe termen mediu este reprezentat de un nivel al plafonului soldului structural anual al administratiei publice pe anul 2016, conform anexei nr.3.

Art.5. - Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale vor elabora propunerile de cheltuieli bugetare in concordanta cu prevederile Legii nr.69/2010, republicata, precum si cu incadrarea in plafoanele prevazute in prezenta lege.

Art. 6. Prevederile prezentei legi se aplica prin derogare de la prevederile art. 4 alin.(1) punctul 3, art. 6, art.7, art.12, art.14, art.26 alin.(3) din Legea responsabilitaiii fiscal bugetare, nr.69/2010, republicata.

Art. 6. - Anexele nr.1 - 3 fac parte integranta din prezenta lege.
PESEDINTELE
CAMEREI DEPUTATILOR
Valeriu Stefan Zgonea
PRESEDINTELE
SENATULUI
Calin-Constantin-Anton Popescu-
Tariceanu
Bucuresti