Salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti. Tratament fiscal

Avem urmatorul caz: Un salariat concediat de companie a castigat in instanta procesul cu rezolutia urmatoare: "Dispune anularea in integralitate a deciziei de sanctionare emisa de parat. Repune partile in situatia anterioara concedierii, in sensul reintegrarii salariatului pe functia si postul detinute anterior emiterii deciziei. Obliga parata sa-i plateasca reclamantului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul daca nu ar fi intervenit concedierea contestata, cu incepere de la data concedierii si pana la reintegrare. Definitiva" Compania a calculat drepturile salariale pentru perioada august 2017-iunie 2019 si a retinut contributiile sociale si impozitul cu cotele aferente perioadei 2017 si 2018-2019 si anume: - pentru anul 2017 s-au retinut contributiile de 10,5%, 5,5%, 0,5% si impozitul de 16% - pentru anul 2018 s-au retinut contributiile de 10%, 25%, si impozitul de 10%.

1. Avand in vedere ca in hotararea instantei se face referire la "despagubiri", am aplicat corect cotele de contributii si impozit pe salarii? Trebuia sa calculam impozit de 10% pentru intreaga perioada?

2. Salariatul reincadrat sustine ca din textul hotararii resiese ca are dreptul la DESPAGUBIRE ()si drept urmare, nu se calculeaza impozit pe salarii; e corect?

Noi credem ca nu are dreptate deoarece instanta a hotarat acordarea despagubirii egala cu SALARIILE, nu a dispus si acordarea altor sume reprezentand daune morale, dobanzi etc;

3. Salariatul reincadrat sustine ca pe perioada in care nu a fost salariat, nu a beneficiat de servicii medicale de sanatate asigurate din sistemul public si nu ar trebui sa i se retina contributia de sanatate; e corect?

La fel, credem ca nu are dreptate din aceleasi considerente ca la intrebarea nr. 2

Raspunsul specialistului Dani Cucu:

Potrivit art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, reprezinta venituri asimilate salariilor sumele reprezentand salarii, diferente de salarii, dobanzi acordate in legatura cu acestea, precum si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii. Aceste sume acordate se supun impozitului pe salarii, iar potrivit art. 76 alin. (4) din Codul fiscal, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii pentru veniturile realizate in afara functiei de baza, si se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite.

In acest sens, impozitul pe salarii se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii pentru veniturile realizate in afara functiei de baza, aplicand asadar cota de 10% aplicabila la momentul platii veniturilor respectiv. Astfel opinia formulata cu referire la prima intrebare este corecta.

Cu privire la cea de-a doua intrebare precizam ca dispozitiile art. 62 lit. h) din Codul fiscal stabilesc fara echivoc faptul ca nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale. In aceste conditii persoana careia ii sunt acordate sumele respective nu va face obiectul impunerii pentru aceste sume. Cu toate acestea, sumele respective trebuie sa imbrace forma veniturilor considerate neimpozabile, in caz contrar, administratiei fiscale revenindu-i competenta de a reincadra tranzactia respectiva pentru a reflecta adevaratul continut economic al acesteia in temeiul art. 11 din Codul fiscal. Trebuie asadar analizata natura drepturilor platite in baza hotararii judecatoresti, daca dreptul la sumele respective este de natura sa reprezinte drepturi de natura salariilor, respectiv incidenta dispozitiilor art. 76 alin. (2) lit. p) din Codul fiscal.

Distinctia esentiala continuta de solutia Codului fiscal este aceea dintre daunele interese reglementate de art. 1350 si urmatoarele din Codul civil care reprezinta o executare a obligatiei asumate de parti prin echivalent si prejudiciile distincte de acestea, peste acest nivel.

Desigur ca dispozitiile Codul fiscal nu sunt intr-o deplina concordanta terminologica cu prevederile Codului civil insa, indiferent de modul in care sunt denumite sumele platite, in speta analizata, salariatului reintegrat, acestea vor face obiectul impunerii in concordanta cu natura sumelor cuvenite ca urmare a raportului juridic intervenit intre parti. Asadar, daca despagubirea acordata reprezinta in fapt o executare prin echivalent a salariilor cuvenite potrivit contractului individual de munca, in temeiul art. 11 din Codul fiscal, va prevala natura acesteia de venit din salarii si nu modul in care a fost obtinuta, in speta cu titlu de despagubiri in baza unei hotarari judecatoresti.

In schimb, daunele moratorii constand in prejudiciul suferit de catre creditor ca urmare a nerecuperarii la termen a sumelor cuvenite acordate de catre instanta pot imbraca forma despagubirilor in acceptiunea art. 62 lit. h) din Codul fiscal deoarece sumele cuvenite nu inlocuiesc prestatia la care debitorul era obligat ci au rolul acoperirii unui prejudiciu distinct de prestatie.

Cu toate acestea solutia fiscala aplicabila este mai constrangatoare in conditiile in care in aceasta situatie vor fi aplicabile prevederile exprese ale art. 76 alin. (2) lit. p) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, potrivit carora reprezinta venituri asimilate salariilor sumele reprezentand salarii, diferente de salarii, dobanzi acordate in legatura cu acestea, precum si actualizarea lor cu indicele de inflatie, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii. Astfel aceste sume acordate se supun impozitului pe salarii, iar potrivit art. 76 alin. (4) din Codul fiscal, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii pentru veniturile realizate in afara functiei de baza, si se plateste pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost platite.

Din aceasta perspectiva exemple clare de despagubiri care sa reprezinte venituri neimpozabile, alaturi de cele reprezentand daune morale, sunt acele despagubiri care vin sa inlocuiasca patrimoniul afectat de cel care le-a suferit distinct de un eventual raport juridic generator de venituri impozabile la randul lor in conditiile Titlului IV din Codul fiscal pentru care ar primi un echivalent.

Asadar, in cazul particular analizat al veniturilor din salarii si asimilate salariilor, doar in situatia in care instanta se pronunta cu privire la natura veniturilor acordate drept despagubiri pentru un prejudiciu material suferit, in formula strict prevazuta de legislatia fiscala care este de stricta interpretare, tratamentul fiscal va putea fi in mod incontestabil cel mentionat la art. 62 lit. h) din Codul fiscal, iar venitul sa fie considerat neimpozabil chiar daca acesta pe fond reprezinta o executare prin echivalent.

In concluzie, consideram ca sumele datorate in cazul in speta reprezinta venituri impozabile iar, in raport cu obligatiile privind contributiile sociale obligatorii, vor fi aplicabile, pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, prevederile art. II din OUG 79/2017 care stabilesc dispozitiile tranzitorii in raport cu sumele reprezentand salarii/solde sau diferente de salarii/solde, stabilite prin lege sau in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executori.

In acest sens, pentru veniturile aferente perioadelor anterioare anului fiscal 2018, contributiile sociale obligatorii sunt cele in vigoare in perioada careia ii sunt aferente veniturile. In cazul in care au fost acordate sume reprezentand salarii/solde sau diferente de salarii/solde, pensii sau diferente de pensii, stabilite prin lege sau in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se aplica prevederile legale in vigoare in acea perioada. Pentru veniturile aferente perioadelor ulterioare anului fiscal 2018 se vor aplica dispozitiile legale care stabilesc noile cote de contributii sociale obligatorii.

Contributiile sociale obligatorii datorate potrivit legii se calculeaza, se retin la data efectuarii platii, se platesc si se declara pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care au fost platite aceste sume. Reglementarile Codului fiscal includ in sfera contributiilor sociale obligatorii, inclusiv in sfera contributiei de asigurari sociale de sanatate, sumele reprezentand salarii/diferente de salarii, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii (art. 139 alin. (1) lit. i), art. 157 alin. (1) lit k), art. 220 4 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal). Astfel cu privire la a treia intrebare abordarea este corecta, pentru sumele reprezentand salarii/diferente de salarii, stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile/hotarari judecatoresti definitive si executorii datorandu-se contributia de asigurari sociale de sanatate.

In consecinta, impozitul pe salarii se va calcula si retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii pentru veniturile realizate in afara functiei de baza, iar in vederea stabilirii contributiilor sociale obligatorii, sumele se defalca pe lunile la care se refera urmand a fi aplicate prevederile legale in vigoare in acea perioada analizate mai sus.

Raspuns oferit de specialistii Portal Codul Fiscal, un proiect de consultanta specializata marca Rentrop&Straton.