Auditul si incadrarea costurilor efectute in legatura cu constructia unei cladiri

Intrebare:

O persoana juridica indeplineste doua din cele trei criterii de marime pentru care este obligatorie auditarea situatiilor financiare. In conditiile in care a realizat o constructie incheind contracte cu antreprenori, ce documente vor fi solicitate de auditori in legatura cu aceasta constructie?

Cladirea a fost declarata la Fisc, iar ulterior au fost realizate instalatiile electrice, apa, canal, fara ca valoarea cladirii sa fie marita prin acestea, nedeclarate la Fisc, dar inregistrate dupa cum urmeaza:

-instalatii electrice cod clasificatie 1.7.2.2 si le amortizez separat conform catalog HG 2139/2004
-instalatii apa, canal- cod clasificatie 1.10 si le amortizez conf. HG 2139/2004.


Este aceasta procedura corecta? Ce documente se vor solicita de catre auditori cu privire la aceste instalatii?

Raspuns:

Din punct de vedere contabil, in conformitate cu prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobate prin OMFP 3055/2009 , cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli in perioada in care au fost efectuate (pct. 106).

Costul reparatiilor efectuate la imobilizarile corporale, in scopul asigurarii utilizarii continue a acestora, trebuie recunoscut ca o cheltuiala in perioada in care este efectuata. Sunt recunoscute ca o componenta a activului, sub forma cheltuielilor ulterioare, investitiile efectuate la imobilizarile corporale. Acestea trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare, suplimentare fata de cele estimate initial. Obtinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin cresterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de intretinere si functionare (pct. 107).

Asadar, din punct de vedere contabil sunt recunoscute ca o componenta a activului investitiile efectuate sub forma cheltuielilor ulterioare care au ca efect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali si conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare suplimentare fata de cele estimate initial. In situatia prezentata, intrucat instalatiile electrice, apa, canal nu au o durata de utilizare economica diferita de cea a cladirii si nu pot fi utilizate separat de aceasta, apreciem ca valoarea acestora trebuia recunoscuta in valoarea activului existent, respectiv in valoarea cladirii.

In ceea ce priveste impozitul pe cladire, conform art. 253 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, acesta se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii.

In acest sens, pct. 52 din normele metodologice date in aplicarea acestuia stabileste ca, prin sintagma valoarea de inventar a cladirii, in scopul determinarii impozitului pe cladiri, se intelege valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, si care, dupa caz, poate fi:

a) costul de achizitie, pentru cladirile dobandite cu titlu oneros;
b) costul de productie, pentru cladirile construite de persoana juridica;
c) valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ, tinandu-se seama de valoarea cladirilor cu caracteristici tehnice si economice similare sau apropiate, pentru cladirile obtinute cu titlu gratuit;
d) valoarea de aport pentru cladirile intrate in patrimoniu in cazul asocierii/fuziunii, determinata prin expertiza, potrivit legii;
e) valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru cladirile reevaluate in baza unei dispozitii legale.
f) in cazul persoanelor juridice care aplica Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii. Potrivit alin. (3) al art. 253 din Codul fiscal valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului, valoare care nu se diminueaza cu amortizarea calculata potrivit legii, cu exceptia cladirilor a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, pentru care legea prevede ca valoarea impozabila se reduce cu 15%.

La determinarea valorii de inventar a cladirii se are in vedere insumarea valorilor tuturor elementelor si instalatiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalatiile de iluminat, instalatiile sanitare, instalatiile de incalzire, instalatiile de telecomunicatii prin fir si altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor si instalatiilor functionale ale cladirii.

Ca atare, in scopul determinarii impozitului pe cladiri, instalatiile electrice, apa, canalizare, care fac parte din categoria elementelor si instalatiilor functionale ale cladirii, se includ in valoarea de inventar a acesteia.

In ceea ce priveste lucrarea de audit, in misiunea de audit, auditorul trebuie sa obtina suficiente informatii (elemente probante) pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia. Aceste informatii constau in documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse. Pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii informatiile trebuie sa fie suficiente si sa fie juste. Elementele probante trebuie, in ansamblul lor, sa permita auditorului sa-si faca o opinie cu privire la situatiile financiare. In general, auditorul nu examineaza totalitatea informatiilor la care are acces pentru a-si forma opinia, in masura in care el poate ajunge la o concluzie cu privire la soldul unui cont, o categorie de operatii sau un control intern, aplicand tehnici de sondaj bazate pe ratio¬nament profesional sau esantion statistic. Atunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o infor-matie care prezinta o importanta semnificativa, el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Daca nu este in masura sa obtina aceste elemente probante suficiente, el nu va formula o opinie fara rezerva.

Astfel, auditorul va solicita informatiile si documentele necesare pentru a ajunge la concluzii pe care sa isi fondeze opinia. Societatea beneficiara trebuie sa asigure conditiile necesare pentru realizarea lucrarilor si prestatiilor prevazute in contractul de audit prin punerea la dispozitia auditorului a documentelor si informatiilor necesare.