Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Regim vamal suspensiv de perfectionare activa a marfurilor. Drepturi de import

14-Apr-2009
9113
judecator Gabriela-Victoria Birsan,

presedinta Sectiei de contencios administrativ si fiscal a
Inaltei Curti de Casatie si Justitie
magistrat-asistent Bogdan Georgescu

Se datoreaza drepturi de import pentru produsele compensatoare secundare obtinute in urma prelucrarii materiei introduse in tara sub regim vamal suspensiv de perfectionare activa, in conditiile in care autoritatile vamale constata cu ocazia controlului ulterior ca rata de randament declarata nu este justificata, intrucat in urma prelucrarii materiei prime, pe langa produsele compensatoare principale exportate si pierderile normale, societatea a obtinut si produse compensatoare secundare nedeclarate, constand in resturi tehnologice identificabile fizic care au fost comercializate pe piata interna prin vanzare catre societati specializate in reciclarea deseurilor.

Decizia nr. 4.225 din 20 noiembrie 2008

* * * * * * *

1. Solutia instantei de fond

Prin sentinta civila nr. 130/CA din 11 februarie 2008, Curtea de Apel Constanta ? Sectia comerciala, maritima si fluviala, de contencios administrativ si fiscal a respins, ca nefondata, actiunea formulata de reclamanta S.C. ?A.T.? S.A., in contradictoriu cu paratele, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Autoritatea Nationala a Vamilor (ANV) ? Directia Regionala Vamala Galati ? Serviciul Antifrauda Vamala (DRV Galati), retinand, in esenta, urmatoarele:

Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta a solicitat:

  • anularea procesului-verbal de control nr. 10.705 din 11 mai 2007 intocmit de reprezentantii ANV ? DRV Galati, a deciziei nr. 10.719 din 11 mai 2007, emisa de DRV Galati pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilite de controlul vamal, emisa in baza procesului-verbal de control susmentionat si a deciziei nr. 197/09.07.2007 emisa de ANAF, prin care a fost respinsa contestatia formulata de societate impotriva procesului-verbal de control si deciziei de regularizare; 
  • obligarea paratelor la restituirea drepturilor vamale incasate, ca urmare a aplicarii eronate a dispozitiilor art. 117 lit. d) din Codul de procedura fiscala, precum si la plata dobanzii in procent de 0,1%, potrivit art. 124 raportat la art. 120 alin. (7) din Codul de procedura fiscala, calculata de la data platii si pana la restituirea efectiva a sumelor respective.

Reclamanta contestatoare a introdus in tara, in perioada 2002-2006, in regim vamal suspensiv de perfectionare activa, respectiv cu suspendarea obligatiei achitarii drepturilor de import, diferite cantitati de tabla pentru a fi utilizata in vederea obtinerii de produse compensatoare constand in corpuri de nava si nave maritime.

Rata de randament scontata de societate si declarata in autorizatia de perfectionare activa emisa de autoritatile vamale a fost de 68-96%.

Din probatoriul administrat in cauza a rezultat faptul ca procentajul de pierderi tehnologice a fost mult mai mic decat cel declarat initial, iar in cadrul procesului de perfectionare activa a rezultat, pe de o parte, un produs compensator principal si, pe de alta parte, un produs compensator secundar, nedeclarat de societate si calificat de aceasta drept rest tehnologic, pierdere in sensul art. 187 lit. c) si art. 195 alin. (4) teza I din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001.

Instanta de fond a retinut ca, potrivit art. 113 din Codul vamal al Romaniei ? Legea nr. 141/1997, rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare ? principale si secundare ? rezultate din procesul de perfectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate.

In cauza dedusa judecatii, instanta a retinut ca, asa cum rezulta din probatoriul administrat, in urma prelucrarii materiei prime, au rezultat si produse compensatoare secundare, care nu au fost cuprinse in rata de randament declarata de reclamanta, astfel ca rata declarata nu este reala si, in consecinta, este nejustificata.

Astfel, a retinut instanta ca in mod corect autoritatile parate au procedat la calcularea si retinerea drepturilor vamale de import datorate de societate pentru cantitatea de produse compensatoare secundare obtinute in urma procesului de perfectionare activa, care au fost introduse in circuitul economic intern si pentru care nu au fost achitate drepturile de import datorate in mod legal, devenind astfel incidente prevederile art. 195 alin. (4) teza a II-a din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001.

Sub acest aspect, a retinut Curtea de Apel ca regimul vamal suspensiv inceteaza daca marfurile plasate sub acest regim sau produsele compensatoare ori transformate obtinute primesc in mod legal o alta destinatie vamala sau un alt regim vamal. In cauza, insa, produsele compensatoare secundare rezultate in urma procesului de perfectionare activa a tablelor navale au primit in mod nelegal o alta destinatie, fiind introduse prin comercializare pe piata interna in circuitul economic fara ca reclamanta sa solicite autoritatii vamale competente acordarea unui nou regim sau unei noi destinatii vamale. A retinut instanta ca reclamanta nu a respectat obligatia legala ce ii revenea potrivit art. 93 din Codul vamal al Romaniei ? Legea nr. 141/1997 ? de a informa de indata autoritatea vamala asupra modificarilor intervenite si de a solicita un alt regim vamal sau o alta destinatie vamala pentru produsele compensatoare rezultate in urma operatiunii de perfectionare activa in momentul declararii faptului ca a lichidat in totalitate operatiunile de perfectionare activa.

In privinta majorarilor de intarziere si penalitatilor retinute in sarcina societatii prin decizia de regularizare contestata, a retinut Curtea de Apel ca acestea reprezinta un accesoriu al debitului principal calculat, astfel ca sunt corect si legal stabilite conform principiului accesorium sequitur principale.

2. Cererea de recurs

Impotriva sentintei civile nr. 130/CA din 11 februarie 2008 a Curtii de Apel Constanta ? Sectia comerciala, maritima si fluviala, de contencios administrativ si fiscal a declarat recurs, in termenul legal, reclamanta S.C. ?A.T.? S.A., in temeiul art. 304 pct. 9 si 10 si art. 3041 din Codul de procedura civila, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, in considerarea acelorasi argumente expuse in fata instantei de fond.

In esenta, recurenta-reclamanta sustine ca atat autoritatile vamale cat si instanta de fond au interpretat eronat dispozitiile legale incidente cauzei, intrucat rata de randament declarata de societate este justificata si societatea avea obligatia, conform art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 16/2001, de a vinde societatilor specializate in reciclarea deseurilor industriale resturile tehnologice rezultate in urma taierii tablei importate in regim de perfectionare activa.

Sustine recurenta-reclamanta ca au fost interpretate gresit prevederile art. 187 lit. b) si c) si ale art. 195 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001, intrucat legislatia nu defineste notiunile de ?pierderi tehnologice? si ?resturi tehnologice? si ca notiunea de ?rest? presupune existenta unor bunuri fizice. Mai sustine recurenta-reclamanta ca ANV nu are competent a de a stabili obligatii pentru resturile rezultate in urma procesului de perfectionare activa.

Mai sustine recurenta-reclamanta ca actele contestate se fundamenteaza pe confuzia facuta intre resturile tehnologice (deseuri) si produsele compensatorii secundare si ca resturile tehnologice nu pot fi calificate drept produse compensatoare in considerarea faptului ca acestea au fost vandute pe piata interna.

Recurenta-reclamanta sustine ca rata de randament declarata este justificata si ca a fost confirmata de autoritatile vamale prin procesele-verbale incheiate cu ocazia diverselor controale efectuate si ca este cunoscut de catre autoritatile vamale faptul ca procesul tehnologic presupune obtinerea de resturi tehnologice.

Fata de motivul prevazut de art. 304 pct. 10 din Codul de procedura civila, recurenta-reclamanta sustine ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra unor mijloace de proba hotaratoare, si anume: adresa nr. 16.562/2003 a Directiei Generale a Vamilor si adresa ANAF nr. 22.558, 2.327 din 02 mai 2007, iar solutia recurata a fost data atat cu ignorarea acestor mijloace de proba, cat si a dispozitiilor legislatiei in vigoare.

In drept, recurenta-reclamanta a invocat dispozitiile art. 299, art. 304 pct. 9 si 10, art. 3041, art. 305 si art. 312 din Codul de procedura civila, ale art. 187 lit. c) si art. 195 alin. (4) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001, art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 16/2001, art. 93 din Codul vamal al Romaniei ? Legea nr. 141/1997 si ale art. 117, art. 120 si art. 124 din Codul de procedura fiscala.

In sustinerea cererii de recurs, recurenta-reclamanta a depus actele contestate, autorizatia de perfectionare activa, trei procese-verbale de control din 2005, adresele emise de fosta Directie Generala a Vamilor si ANAF cu privire la care se sustine ca nu ar fi fost luate in considerare de instanta de fond.

Intimata-parata Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Galati, in nume propriu si pentru intimata-parata ANV, a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterand sustinerile de la instanta de fond.

3. Recursul este nefondat

Analizand cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate de recurenta-reclamanta, in raport cu prevederile art. 304 pct. 9 si art. 3041 din Codul de procedura civila (art. 304 pct. 10 din Codul de procedura civila, invocat de recurenta a fost abrogat), in limitele dispozitiilor legale aplicabile raporturilor juridice deduse judecatii, Inalta Curte constata ca recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi aratate in continuare.

Este necontestat faptul ca societatea, in perioada 2002-2006, in urma procesului de perfectionare activa a tablelor navale importate cu regim de suspendare de la plata drepturilor de import a obtinut atat produse compensatoare principale, constand in corpuri de nave si nave maritime, precum si ?resturi tehnologice? constand in: (1) resturi ce nu pot fi identificate fizic, in sensul art. 187 lit. c) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001; (2) resturi tehnologice identificabile fizic sau deseuri metalice, fasii si bucati de tabla ce nu au mai putut fi utilizate, care au fost comercializate pe piata interna prin vanzare catre societati specializate in reciclarea deseurilor metalice.

Conform principiului tempus regit actum, raporturile juridice ce fac obiectul prezentei cauze s-au derulat sub imperiul dispozitiilor Codului vamal al Romaniei, aprobat prin Legea nr. 141/1997 (in prezent abrogat si inlocuit de Codul vamal al Romaniei, aprobat prin Legea nr. 86/2006) si ale Regulamentului de aplicare a Codului vamal, aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001 (in prezent, abrogat, prin H.G. nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al Romaniei ? aprobat prin Legea nr. 86/2006).

Potrivit art. 187 lit. b) si c) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001, in sensul prevederilor referitoare la ?Perfectionarea activa?, prin produse compensatoare secundare se intelege ?produsele compensatoare, altele decat cele pentru care a fost autorizat regimul de perfectionare activa, dar care rezulta in mod necesar din procesul de perfectionare?, iar prin ?pierderi? se intelege ?partea din marfurile importate care este distrusa si dispare in cursul operatiunii de perfectionare activa, in special prin evaporare, uscare, esapare sub forma de gaz sau prin trecere in apa de spalare?.

Potrivit art. 195 alin. (4) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001: ?in cazul in care rata de randament justifica cantitatile de marfuri plasate sub regim de perfectionare activa, resturile tehnologice rezultate din actiunile de transformare sau de prelucrare sunt considerate pierderi normale pentru care nu se datoreaza drepturi de import. Daca in urma verificarii rata de randament nu este justificata pentru cantitatile de marfuri plasate sub regim de perfectionare activa, care intra in componenta produselor compensatoare si care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculeaza si se incaseaza drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor marfuri?.

Din interpretarea dispozitiilor art. 187 lit. a) ? c) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001, rezulta ca, in urma procesului de perfectionare activa, pot fi obtinute: a) produse compensatoare principale; b) produse compensatoare secundare; c) pierderi.

Astfel fiind, in sensul celor retinute si de Curtea de Apel, este evident faptul ca tabla navala importata de recurenta-reclamanta, prin procesul de perfectionare activa, putea fi transformata in unul sau altul dintre tipurile de produse definite la art. 187 lit. a) si b) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001 (produse compensatoare principale si/sau produse compensatoare secundare) cu consecinta rezultatului unor pierderi, in sensul art. 187 lit. c) din acelasi Regulament, fiind exclusa posibilitatea producerii oricaror alte rezultate.

Potrivit dispozitiilor citate anterior, pierderile, in sensul art. 187 lit. c) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001, nu au o existenta fizica, intrucat ele constau in partea din marfa care este distrusa si dispare in cursul operatiunii de perfectionare activa.

Or, asa cum am aratat anterior, este de necontestat faptul ca in urma prelucrarii tablei navale importate, recurenta-reclamanta a obtinut produse compensatoare principale ? corpuri de nava si nave maritime ? si au rezultat pierderi, constand in ?distrugerea? si ?disparitia? normala a unei parti din marfa. In acelasi timp insa, chiar recurenta-reclamanta nu contesta faptul ca in urma prelucrarii a rezultat o parte de ?resturi tehnologice normale sau deseuri metalice?, constand in ?fise si bucati de tabla ce nu au putut fi utilizate?.

Rezulta, deci, ca procesul de prelucrare a generat trei categorii de rezultate. Doua dintre rezultatele obtinute (corpurile de nava si nave maritime, respectiv pierderile) pot fi incadrate in ipoteza prevederilor art. 187 lit. a) ? produse compensatoare principale si, respectiv lit. c) ? pierderi. In schimb cea de-a treia categorie de rezultate, cu privire la care societatea sustine ca sunt resturi tehnologice normale sau deseuri metalice, constand in ?fise si bucati de tabla ce nu au putut fi utilizate?, recurenta-reclamanta pretinde ca atat autoritatile vamale cat si instanta de fond in mod gresit le-au considerat a fi produse compensatoare secundare.

Inalta Curte retine insa ca, intemeiat si legal, instanta de fond a retinut ca aceste resturi tehnologice reprezinta produs compensator secundar in sensul art. 187 lit. b) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001, obtinut in cadrul procesului de perfectionare activa, care nu a fost declarat de societate si pentru care aceasta nu a solicitat un nou regim vamal sau o noua destinatie finala, dar pe care l-a comercializat pe piata interna prin vanzare catre societati comerciale specializate in reciclarea deseurilor metalice.

Pe cale de consecinta, in mod corect s-a apreciat ca nu este justificata rata de randament ? procentaj de produse compensatoare obtinute (conform art. 113 din Codul vamal) ? declarata de societate, pentru a se face aplicarea art. 194 alin. (1) teza I din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001, referitoare la considerarea resturilor tehnologice ca pierderi normale pentru care nu se datoreaza drepturi de import.

Astfel, au devenit incidente dispozitiile art. 194 alin. (1) teza a II-a din Regulament, conform carora ?daca in urma verificarii rata de randament nu este justificata pentru cantitatile de marfuri plasate sub regim de perfectionare activa, care intra in componenta produselor compensatoare si care nu pot fi considerate pierderi normale, se calculeaza si se incaseaza drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor marfuri?.

Pentru a retine incidenta acestor dispozitii legale, atat autoritatile vamale, cat si instanta de fond, in considerarea situatiei de fapt constatate, au avut in vedere prevederile art. 155 alin. (1) si (2) din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1.114/2001, retinand ca produsele compensatoare secundare obtinute, prin introducere in circuitul economic intern, au primit in mod nelegal o alta destinatie, fara a se solicita un nou regim vamal si fara a fi informate autoritatile vamale, conform art.93 din Codul vamal, astfel ca societatea datoreaza drepturi de import.

Este adevarat ca potrivit art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, ?detinatorii de deseuri industriale reciclabile, persoane juridice, sunt obligati sa asigure strangerea, sortarea si depozitarea temporara a acestora, cu respectarea normelor de protectie a mediului si a sanatatii populatiei, precum si reintroducerea lor in circuitul productiv prin [...] predarea catre agentii economici specializati, autorizati pentru valorificare, a deseurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienta?.

Insa aceste dispozitii legale invocate de recurentareclamanta se refera la deseurile industriale reciclabile existente in mod legal pe piata interna, astfel ca ele nu sunt de natura a inlatura incidenta dispozitiilor legislatiei vamale mentionate in cuprinsul prezentei decizii care se refera la determinarea taxelor vamale si a drepturilor de import asupra marfurilor introduse in tara in regim de perfectionare activa. Cu referire la speta, aceste dispozitii sunt incidente si incumba recurentei-reclamante obligatia de a preda deseurile societatilor specializate numai subsecvent stabilirii noului regim vamal, conform destinatiei date produselor compensatoare secundare obtinute in urma prelucrarii marfurilor importate in regim de perfectionare activa.

Nu poate fi primita critica recurentei-reclamante referitoare la faptul ca instanta de fond nu s-a pronuntat expres asupra adreselor emise de ANV si ANAF, depuse la dosar, intrucat conform art. 261 alin. (1) din Codul de procedura civila, hotararea judecatoreasca trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si pe cele pentru care au fost inlaturate cererile partilor, insa aceasta nu inseamna ca instanta este obligata sa raspunda punctual tuturor sustinerilor partilor, acestea putand fi sistematizate in functie de legatura lor logica si juridica, cerinta indeplinita in privinta sentintei civile recurate.

Fata de cele aratate, Inalta Curte constata ca sentinta civila pronuntata de Curtea de Apel Constanta este legala si temeinica si ca nu subzista motive de casare in sensul art. 3041 din Codul de procedura civila, astfel ca va respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. ?A.T.? S.A.

Acest articol este preluat din Revista Romana de Fiscalitate. Avand peste 3.700 de abonati platitori, Revista Romana de Fiscalitate este un punct de referinta pentru toti cei interesati de domeniul fiscal. Daca sunteti interesat de articole de specialitate bine documentate, semnate de "nume grele" din lumea fiscalitatii descarcati gratuit numarul din noiembrie al Revistei Romane de Fiscalitate.

Drepturile de proprietate intelectuala asupra continutului acestui articol apartin Editurii Rentrop & Straton. Articolul poate fi preluat in limita a 500 de caractere, cu conditia sa fie insotit de textul: "Sursa: Portalul fiscalitatea.ro" si link catre www.fiscalitatea.ro . In caz contrar, vom actiona conform legilor privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala.

Articol adaugat in 14 aprilie 2009

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Urmareste-ne pe Google News
keyboard_double_arrow_right

Atentie contabili!

Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT Raportul Special realizat de specialisti 
MODIFICARI la Situatiile Financiare: Ce a schimbat Ordinul 107/2025?


MODIFICARI la Situatiile Financiare: Ce a schimbat Ordinul 107/2025?
keyboard_double_arrow_left






Sfaturi de la experti



Subiectele saptamanii

Atentie contabili!
MODIFICARI la Situatiile Financiare: Ce a schimbat Ordinul 107/2025?
Modificari importante in Codul fiscal!
Descarcati GRATUIT
Raportul Special

realizat de specialisti
MODIFICARI la Situatiile Financiare: Ce a schimbat Ordinul 107/2025?
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016