Toate firmele din Romania vor plati impozit pe cifra de afaceri. Proprietarii firmelor in insolventa, fara drept de a initia alte afaceri

Conform noului program de guvernare anuntat recent de guvernul Mihai Tudose pare sa puna capac oricaror sanse de dezvoltare a unei afaceri in Romania. Astfel, una dintre masuri vizeaza trecerea la impozitul pe cifra de afaceri in loc de impozitul pe profit de anul viitor. Mai mult, antreprenorii care au cel putin doua afaceri in insolventa in palmares nu vor mai putea incepe o noua afacere pentru o anumita perioada de timp, stabilita de noul guvern.

Drumul catre succesul in business e presarat inevitabil si cu esecuri, cu precadere intr-o tara care nu isi sprijina sub nicio forma antreprenorii. A limita astfel numarul de incercari in functie de numarul de insolvente inseamna a lasa la latitudinea statului numarul de antreprenori existenti in Romania.

Mai mult, vor fi infiintate organizatii si institutii noi, unele dintre acestea primind fonduri europene pentru functionare (programe studentesti de antreprenoriat). De retinut ca astfel de programe functioneaza si in prezent si ca in acest moment e esentiala accelerarea accesarii de fonduri europene si nu crearea unor noi institutii care sa mareasca gradul de birocratie deja existent. 

Iata care sunt toate masurile importante pe care noul guvern le propune si care ameninta mediul de afaceri din Romania.

"In ceea ce priveste impozitarea profitului, o restabilire a echitatii consideram noi ca reprezinta impozitarea suplimentara a profiturilor obtinute din extractia de resurse natural si neprelucrate in Romania, cu cel putin 20%, prin adoptarea noii legi a redeventelor, cel tarziu la finalul anului 2017".

Diferente e-TVA Solutii la notificarile ANAF

Vezi AICI detalii

Analiza financiara comparativa intreprinderea romaneasca in comparatie cu modelul nordamerican

Vezi AICI detalii

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2025 - Editie revizuita

Vezi AICI detalii

"Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din Romania, (impozit pe cifra de afaceri) incepand cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va inlocui impozitul pe profit si va avea 2 sau 3 trepte de impozitare".

"Intentionam constituirea unei directii in cadrul ANAF (si cooperare cu Registrul Comertului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rand), companiilor care au cifra de afaceri nula si a creditelor acordate de actionarii privati propriilor firme cu pierderi precum si consolidarea Directiei de Preturi de Transfer din aceeasi institutie".

"Vom aduce modificari legislatiei astfel incat pana la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ sa-si reintregeasca capitalul si ANAF-ul sa fie imputernicit cu urmarirea indeplinirii acestei conditii".

"Totodata vom modifica legea insolventei cel tarziu pana la 1 noiembrie 2017 a.i. o firma sa nu poata ramane in faliment mai mult de 2 ani sau daca nu-si respecta planul de conformare pe o perioada mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel incat o persoana sa nu mai poata infiinta o societate un anumit numar de ani dupa 2 insolvente. Pentru a creste gradul de colectare al taxelor vom imputernici ANAF ul cu colectarea cat mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, incepand cu 1 ianuarie 2018".

"Cel tarziu la 1 ianuarie 2018 vom infiinta o Banca de Dezvoltare si Investitii. La randul sau, CEC isi va extinde aria de actiune pentru IMM-uri si in domeniul agriculturii, astfel incat acesta sa poata sustina programele nationale dezvoltate in parteneriat cu Guvernul Romaniei, dar si pentru a putea finanta mult mai mult intreprinderile mici si mijlocii din IT, turism, constructii, servicii, industria prelucratoare, mestesuguri etc precum si fermierii sau pe cei care doresc sa investeasca in agricultura. In acest sens CEC-ul isi va extinde reteaua astfel incat la 1 ianuarie 2020 sa aiba o retea reprezentativa de filiale la nivel rural".

"Alocarile privind ajutoarele de stat acordate de catre Guvern se vor face cu prioritate in domenii precum turismul, cinematografie, constructiile, industria agro-alimentara si agricultura in cuantum de cel putin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel putin 500 mil euro/anual, incepand cu 2017. Prioritate o vor avea firmele care angajeaza personal din zonele cu somaj mai mare de 5% si cei care angajeaza cat mai mult personal"..

"Incepand cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF , ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. In cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite si se vor introduce mai multe deduceri care sa incurajeze economisirea, investitiile si cresterea standardelor de sanatate si educatie pentru populatie. Totodata incepand cu 2018 vom implementa procedura depunerii declaratiilor de patrimoniu". Aceasta masura aplicata persoanelor fizice va avea impact si asupra firmelor, in primul rand din perspectiva fortei de munca.

"In ceea ce priveste salariul minim, acesta va creste o data pe an, asa cum se intampla in toate tarile dezvoltate din Europa: Franta, Germania, Italia, Olanda. Astazi in Romania munca este rasplatita cu 32% - 34% din totalul valorii productiei obtinute, in timp ce capitalul, adica alocarea pentru profit si recuperarea investitiei, primeste 56% - 58%. tinta pentru 2020 o reprezinta depasirea pragului de 40% pentru plata muncii din total productie. in Europa, media este de 50% - 50%. Nivelul salariului minim brut in Romania, in urmatorii 4 ani, va fi de 2000 lei in 2018, 2200 lei in 2019 si 2400 lei in 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim va fi de 2300 lei in 2018, 2640 lei in 2019 si 3000 lei in 2020". in prezent, salariul minim brut este de 1450 de lei pe luna.

"Introducerea planurilor de conformare de la un anumit moment dat, astfel incat toate companiile sa aiba asigurat un cadru predictibil pentru viitor, fara a exista teama ca anumite greseli din trecut vor mai putea apasa asupra activitatii ulterioare.

"Extinderea educatiei antreprenoriale de la scolile vocationale si tehnologice la toate scolile din Romania. Pentru elevii care aleg filiera vocationala sau pe cea tehnologica, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie etc.) start-up, etc. trebuie sa fie principala optiune".

"Reinfiintarea / modernizarea atelierelor scoala pentru invatamantul profesional si cel tehnologic (Perioada 2017-2020, Buget estimat: 50 mil euro) Obiective: Insuflarea ideii ca un absolvent de scoala vocationala trebuie sa deschida o afacere; Furnizarea competentelor practice pentru deschiderea unei afaceri; Cultivarea unei perspective internationale, astfel incat afacerile deschise sa lucreze nu doar la nivel national, ci sa si exporte produse si servicii".

"Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare . Concursurile pot avea mai multe forme, in functie si de ideile mediului de afaceri si de ciclul de studii. Propuneri: Stabilirea unui buget pentru afacere, urmata de prezentarea de catre elevi a unui plan de implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social etc); Stabilirea unei propuneri tematice, urmata de prezentarea de catre elevi a unor propuneri de afacere care sa atinga un optim perceput de ei intre costuri si beneficii".

"Infiintarea de Societati Antreprenoriale Studentesti (SAS) in universitati concomitent cu stabilirea unui Fond National de Investitii in Afaceri Pornite de Studenti . Astfel de societati exista in unele universitati, dar ele trebuie infiintate peste tot. Din consiliul executiv al unei astfel de societati trebuie sa faca parte profesori, oameni de afaceri locali si studenti. Societatea in sine trebuie sa aiba resurse umane si materiale care sa ii permita sa activeze ca un incubator de idei. Activitatea acestor societati se va concentra pe: aducerea de mentori pentru studentii care vor sa infiinteze un start-up; organizarea de sesiuni de proiecte pentru selectarea unor propuneri care sa fie inaintate consiliului executiv spre evaluare si feedback; consiliul executiv poate apoi recomanda organizarea unui concurs pentru atragerea de finantatori pentru cele mai bune proiecte. Selectia nationala va fi realizata de un juriu abilitat, in limita unui cuantum stabilit anual. Suma oferita poate asigura finantare totala sau finantare partiala. In cazul finantarii partiale, suma poate fi folosita pentru a atrage fonduri europene sau investitori privati. Perioada 2017-2020, buget estimat: 20 milioane euro".

In domeniul fonduriloreuropene, Guvernul promie "lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finantare, atat pentru beneficiarii publici, cat si pentru cei privati, pana la sfarsitul anului 2017".

"Achitarea fara intarziere a facturilor beneficiarilor, prin crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii si pana la achitarea lor de catre Autoritatile de Management".

"Monitorizarea atenta a fiecarui proiect prin introducerea functiei de manager de proiect in cadrul Autoritatilor de Management si obligatia unei intalniri lunare cu fiecare beneficiar pentru a analiza stadiul proiectului".

"Utilizarea instrumentelor financiare si a instrumentelor teritoriale: o proportie importanta a investitiilor, si anume 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decat in perioada 2007-2013), va fi furnizata prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin initiativa privind IMM-urile pusa in aplicare de BEI). Acestea vor viza sprijinirea IMM-urilor prin furnizarea de capital, de imprumuturi si de garantii pentru fazele incipiente si de crestere".

"2.500 de IMM-uri vor fi sprijinite pentru constructia/ modernizarea si extinderea spatiului de productie/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalatii, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, masini, inclusiv noi tehnologii (...) 60 de centre de transfer tehnologic vor oferi servicii suport pentru IMM-uri, pe baza nevoilor identificate din mediul privat".