Cresterea economica a Romaniei se datoreaza consumului pe gospodarie, nu dezvolaterii sau investitiilor
Dupa prezentarea raportului de tara al Romaniei din 2017, publicat la 22 februarie 2017, si care a evaluat progresele realizate de tara noastra in ceea ce priveste aplicarea recomandarilor adoptate de Consiliul European la 12 iulie 2016, in data de 14 iunie a fost prezentata actualizarea acestor recomandari pentru perioada imediat urmatoare.
In prezentarea acestor recomandari in fata mass-mediei, mediului afaceri si oficialilor romani, Angela Cristea, reprezentanta CE la Bucuresti a vorbit despre diversitatea abordarilor economice din cadrul UE: "Avem nevoie sa facem sa lucreze impreuna aceste viziuni diferite astfel incat Uniunea Europeana sa mearga in aceeasi directie, iar directia a fost iesirea din criza si relansarea economica in Uniunea Europeana". Acest lucru presupune "o crestere sustenabila, o crestere incluziva si o crestere inteligenta".
Angela Cristea a analizat evolutia economiei nationale din punctul de vedere al acestor trei criterii de baza. De fapt, prima recomandare a CE se refera tocmai la sustenabilitatea cresterii economice. intrebarea este daca aceasta crestere economica care ne situeaza pe primul loc intre statele membre ale UE in primul trimestru din 2017 este cu adevarat sustenabila.
Prima recomandare adresata Romaniei de catre executivul European se refera la obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate si de crestere. in Programul sau de convergenta pentru 2017, guvernul prevede un deficit global de 2.9% PIB atat in 2017, cat si in 2018, aceasta cifra urmand sa scada apoi treptat la 2% din PIB pana in 2020. Se estimeaza ca obiectivul bugetar pe termen mediu, respectiv un deficit structural de 1% din PIB, nu va fi atins pana in 2020, an care reprezinta orizontul de timp al programului. De asemenea, CE preconizeaza ca pana in 2018 ponderea datoriei publice in PIB va creste de la 37,6% din PIB in 2016 va creste la 38,3% din PIB, iar apoi va scadea la 37,6% din PIB in 2020. Comisia atrage atentia ca principalul risc pentru Romania il reprezinta impactul scazut al masurilor fiscale si structurale asupra perspectivelor de crestere pe termen scurt si mediu. in plus, exista riscul suplimentar ca Legea salarizarii unitare sa influenteze negativ previziunile fiscal-bugetare.
Isabel Grilo, sef de unitate al Directiei Generale pentru Politici Economice si Financiare a Comisiei Europene, a spus ca Romania trebuie sa realizeze in 2017 o ajustare bugetara anuala de 0,5% din PIB. in privinta Obiectivului pe Termen Mediu (MTO), Isabel Grilo considera ca in anii 2014 si 2015, tara noastra s-a conformat cerintelor, insa incepand cu 2016 exista abateri semnificative de la acest obiectiv. "Suntem ingrijorati in privinta unei tari care are o rata de crestere atat de mare si cred ca este foarte important sa subliniez aici ca nu este vorba atat de ritmul de dezvoltare, cat de motorul acestei cresteri si cat de sustenabila este. Incepand cu 2015 si foarte accentuat in 2016, motorul cresterii economice a fost consumul gospodariilor. Investitiile si exportul net au avut o contributie negativa la formarea PIB. Iar raportat la investitii, comparativ cu 2016, se observa o scadere a acestora, cauzata in principal de slaba utilizare a fondurilor structurale". In plus, Isabel Grilo subliniaza: "Este drept ca Romania are o rata buna a investitiilor, vedem o evolutie foarte buna a acestora in ultimii ani, dar trebuie tinut cont de faptul ca Romania are de recuperat mult in materie de dezvoltare. Romania are o problema mare de infrastructura. Infrastructura are nevoie de multe investitii, intrucat este mult sub media europeana". in opinia sa, in situatia specifica a Romaniei, "investitiile sunt importante, insa nu cele facute doar pentru a cheltui, ci investitiile care aduc ceva pentru potentialul de crestere a tarii. Investitiile trebuie sa fie bine alese".
In recomandarile Comisiei Europene se arata ca evaziunea fiscala este un factor care conduce la scaderea veniturilor fiscale, prejudicierea echitatii fiscale si perturbarea economiei. Cu toate ca in 2016 au fost modificate procedurile pentru inregistrarea in scopuri de TVA si rambursarea TVA, iar incepand cu 2017 in sectoare precum cel hotelier si cel al alimentatiei publice s-a aplicat un regim special al TVA-ului, rezultatele sunt relativ modeste.
"Aceasta recomandare are in principal doua componente: o componenta clara a muncii la negru, care reprezinta o pierdere de venituri, dar si un element de distorsiune a economiei, asadar un element ce poate impiedica dezvoltarea prin diminuarea potentialului de crestere si un factor de concurenta neloiala", a declarat reprezentantul Comisiei Europene.
Al doilea obiectiv din recomandarile CE consta in obtinerea unei cresteri incluzive, conform modelului economic al economiei europene care nu este doar o economie de piata, ci si una sociala. in acest sens, Angela Cristea a subliniat importanta cresterii incluzive, considerata o preocupare majora pentru ca in UE modelul economic nu este al unei economii de piata "si atat", ci unul al economiei de piata sociala, care sa aiba in centrul sau cetateanul, care sa lucreze pentru cetatean, si nu invers.
"Suntem extrem de preocupati pentru ca modelul economic pe care l-am avut pana acum a creat bogatie, dar a dus si la sporirea inegalitatilor sociale", a spus doamna Cristea, adaugand: "Aceasta rata a inegalitatii este de 1/5 in UE, adica cei mai bogati 20% de oameni din UE castiga de cinci ori mai mult decat cei mai saraci 20%, iar cand vorbim de Romania, rata creste la 1/8. in aceste conditii, vrem sa vedem politici inclusive", a declarat sefa reprezentantei CE la Bucuresti.
Inegalitatile sunt cauzate in mare masura de accesul inegal la asistenta medicala, la educatie, la servicii si la piata muncii. in plus, diferenta dintre inegalitatea veniturilor inainte si dupa impozitare si transferuri sociale este printre cele mai mici de la nivelul blocului comunitar. in recomandarea sa, Comisia atrage atentia ca indicatorul de referinta utilizat pentru calcularea principalelor prestatii sociale nu a fost actualizat de la introducerea sa in 2008. De asemenea, se constata faptul ca institutiile abilitate nu se indreapta cu prioritate spre sectoarele cu cele mai mari riscuri de evaziune fiscala precum cele unde predomina munca la negru si nu se iau suficiente masuri pentru a preveni aceste practici.
Desi rata somajului a atins un nivel similar cu cel din perioada anterioara crizei financiare din 2008 se constata accentuarea penuriei fortei de munca, in conditiile imbatranirii populatiei si emigrarii masive a celor activi pe piata muncii. Pe langa aceasta, in Romania se inregistreaza una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate din UE. Ratele de ocupare si de activitate in randul tinerilor, al femeilor, al lucratorilor slab calificati si al persoanelor cu handicap sunt cu mult sub media UE.
Cendrine de Buggenoms, sef de unitate al Directiei Generale pentru Ocuparea Fortei de Munca a subliniat nevoia unei reforme profunde in Sanatate, in contextul lipsei de personal si al platilor informale din acest domeniu, faptul ca sistemul de educatie nu este corelat cu piata muncii. De asemenea, a remarcat ea, in Romania exista o rata foarte mare a abandonului timpuriu al scolii.
Oficialul european s-a referit si la nevoia reformarii administratiei publice, punand accentul pe depolitizare si transparenta.
Progresele in ceea ce priveste reforma administratiei publice sunt limitate. Structurile organizatorice sunt in continuare instabile, fapt care se repercuteaza negativ asupra independentei si eficacitatii administratiei publice. Planificarea strategica si evaluarea impactului reglementarilor nu sunt elemente puternic inradacinate in practica administrativa.
O alta problema la care a facut referire Cendrine de Buggenoms au fost cresterile salariale din sectorul public care se rasfrang si asupra sectorului privat si au impact asupra competitivitatii Romaniei. Desi ramane printre cele mai mici din UE, nivelul salariului minim din Romania a crescut considerabil in ultimii ani. Majorarile ad-hoc ale salariului minim au adus in perioada recenta la cresterea semnificativa a numarului de lucratori care castiga salariul minim pe economie si la o comprimare puternica in partea inferioara a scalei de distributie a salariilor.
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
Validat de expertul
Portal Codul Fiscal
Amenajare de teren. Punere in functiune Multumesc pentru raspuns. Revin la aceasta intrebare. Care este momentul punerii in functiune a acestei amenajari pentru a incepe amortizarea fiscala? Suma va fi folosita pentru...citeste mai mult - NOUTATI din Codul Fiscal
Fiscalitatea.ro 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
