Executarea unor creante fiscale si posibilitatea popririi veniturilor realizate prin munca prestate de persoane private de libertate

Redam mai jos unele aspecte esentiale din Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.3/2016 privind posibilitatea popririi veniturilor realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate in executarea unor pedepse privative de libertate pentru executarea unor creante fiscale stabilite prin hotararile de condamnare (M.Of. nr.405 din 30 mai 2016).

Inalta CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, a constatat urmatoarele:

I. Problema de drept ce a generat practica neunitara
1. Prin memoriul de recurs in interesul legii formulat de autorul sesizarii a fost indicata urmatoarea problema de drept ca fiind solutionata diferit de instantele judecatoresti:

"interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006, actual art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal in ceea ce priveste posibilitatea infiintarii popririi asupra veniturilor realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate in executarea unor pedepse privative de libertate pentru executarea unor creante fiscale, altele decât despagubirile civile, la care au fost obligate prin hotarârile de condamnare".

II. Sesizarea inaltei Curti de Casatie si Justitie

2. Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost investita de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin memoriul emis sub nr. 1.415/C/1779/III- 5/2014, ce a fost inregistrat la Inalta Curte de Casatie si Justitie sub nr. 85 din 27 ianuarie 2016, legitimarea procesuala a titularului sesizarii fiind expres prevazuta de art. 514 din Codul de procedura civila.

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

III. Temeiul juridic al recursului in interesul legii

3. Potrivit art. 514 din Codul de procedura civila, "pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe lânga Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, Colegiul de conducere al inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti".

IV. Normele de drept intern care formeaza obiectul sesizarii inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unui recurs in interesul legii 4. Art. 62 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 275/2006:

"(1) Veniturile prevazute in art. 61 se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:

a) 40% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 75% din acesta, iar 25% se consemneaza pe numele sau, urmând sa fie incasat, impreuna cu dobânda aferenta, in momentul punerii in libertate;
b) 60% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice;
c) administratia penitenciarului are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei private de libertate posibilitatea incheierii unui contract de asigurare privind contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestata, pe perioada executarii pedepsei.

(2) In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pâna la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile."

5. Art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Legea nr. 254/2013:

"(1) Veniturile prevazute la art. 86 se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care se afla persoana condamnata si se repartizeaza dupa cum urmeaza:

a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, la Trezoreria Statului, urmând sa fie incasat in momentul punerii in libertate;
b) 60% din venit revine administratiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a aduce la cunostinta persoanei condamnate posibilitatea incheierii unui contract de asigurare privind contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestata, pe perioada executarii pedepsei privative de libertate. Plata contributiei la bugetul asigurarilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevazuta la alin. (1) lit. a), repartizata pe numele persoanei condamnate.

(3) in cazul in care persoana condamnata a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pâna la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile."

Informatii suplimentare si decizia Curtii AICI.