Inregistrarea bonurilor fiscale emise pentru incasarile in numerar

"Societatea presteaza servicii de mare si mica publicitate atat pentru persoane fizice (mica publicitate), cat si persoane juridice (mare publicitate). In cea mai mare parte a cazurilor, relatia cu persoanele juridice are la baza un contract, iar contravaloarea facturilor se incaseaza prin banca sau prin deplasarea agentului de vanzari la sediu clientului, caz in care se emite de catre noi chitanta. Exista situatii cand prestam servicii de reclama ocazionala pentru o persoana juridica, avand la baza o comanda de publicitate. Aceste servicii, in cea mai mare parte se incaseaza pe loc cu numerar. Obisnuit, clientii solicita factura pe care o si emitem. Noi consideram ca persoanele juridice nu intra in categoria populatie si pentru incasarea facturii emitem chitanta. Sunt pareri ca nu procedam correct si ca ar trebui sa emitem bon fiscal (care ar trebui sa inlocuiasca chitanta ,dar si documentul de inregistrare al venitului in contabilitate) si nu chitanta. Ori, nu vedem unde este problema, atat timp cat noi inregistram pe venituri factura si o incasam cu chitanta si nu bon fiscal (care din punctul nostru de vedere se transforma in chitanta si nu in document de inregistrare a venitului).

In situatia in care va trebui sa procedam la emiterea de bon fiscal in loc de chitanta, va rugam sa ne sprijiniti cu o opinie legata de urmatoarele: - la cerere emitem factura (atat pentru pers juridica, cat si pentru pers fizica) si o vom incasa cu bon fiscal. Cum este correct sa procedam: 1. Inregistrez bonul fiscal in contabilitate, pe venituri, iar factura nu o inregistrez in contabilitate in D394, declar vanazarile prin AMEF mai putin bonurile fiscale pentru care s-au emis facturi, dar si factura emisa pe tip persoana neimpozabila?

2. Inregistrez factura pe venituri, stornez din contabilitate vanzarea cu bon fiscal, declar in D394 ca mai sus Indiferent cum vom face in declaratia A4200 numarul de bonuri fiscale si valoarea va fi diferita de ce este declarat in D394 in sectiunea corespunzatoare (deci neconcordante pe care ANAF-UL ar putea sa le depisteze)?", acesta este cazul de la care a plecat specialistul nostru in formularea raspunsului redat in cele ce urmeaza.

Raspunsul specialistului

Potrivit art. 1 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 479/2003, asa cum au fost modificate si completate prin HG nr. 804/2017, obligatia utilizarii caselor de marcat intervine in cazul incasarii, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, de la persoane fizice sau juridice, a contravalorii bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie.

Ca atare, incasarile in numerar de la persoane juridice, pentru prestari de servicii nu este obligatorie, aceasta intervine numai in cazul incasarilor de la persoane fizice.

Emiterea bonului fiscal este obligatorie cata vreme bunurile vandute sau servciile prestate catre persoane fizice (populatie, adica) sunt incasate, total sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, dupa cum reiese din prevederile OUG 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Conform art. 1, al. (1) din OUG nr. 28/1999, operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Planul de conturi general Functiunea si corespondenta conturilor

Vezi AICI detalii

Registrul de Evidenta Fiscala PFA

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Conform art. 319, alin. (6) din Codul Fiscal, persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, in urmatoarele situatii:
a) pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vanzare la distanta pe care a efectuat-o, in conditiile prevazute la art. 275 alin. (2) si (3);
c) pentru livrarile intracomunitare de bunuri efectuate in conditiile prevazute la art. 294 alin. (2) lit. a) - c);
d) pentru orice avans incasat in legatura cu una dintre operatiunile mentionate la lit. a) si b).

Prin exceptie de la alin. (6) lit. a) si d), persoana impozabila nu are obligatia emiterii de facturi pentru operatiunile scutite fara drept de deducere a taxei conform art. 292 alin. (1) si (2).

Deci, la solicitarea clientului sunteti obligat sa emiteti facturi odata cu emiterea bonului fiscal din casa de marcat.

In cazul prezentat parerea mea este ca ati procedat corect intocmind chitanta pentru incasarea cu numerar a facturilor emise catre persoane juridice.

Daca doriti sa emiteti bon fiscal si pentru aceste incasari, nu mai intocmiti chitanta iar in contabilitate trebuie sa efectuati corectii de venituri, asa ca eu recomand factura pentru serviciul de publicitate chitanta de incasare a numerarului. Factura apare pe venituri iar chitanta apare in registrul de casa ca dovada a incasarii facturii respective.

Nu este nevoie sa existe o corelare deplina intre informatiile furnizate de declaratiile 394 si A4200, neexistand nicio dispozitie legala care sa oblige ori sa implice la concordanta deplina intre informatiile furnizate prin diferitele categorii de raportari. Dimpotriva, asa cum reiese din instructiunile de completare, in declaratia informativa D394 nu vor fi incluse in cartusul G bonurile fiscale pentru care au fost emise facturi conform art. 319 din Codul fiscal, deci inclusiv facturi emise in cazul prezentat.

Conform instructiunilor de completare a declaratiei D394, atunci cand pentru aceeasi operatiune se emite atat factura, cat si bon fiscal in aceeasi perioada fiscala, se declara doar factura in cartusul coresponzator:

Cartus C, atunci cand beneficiarul este o persoana inregistrata in scopuri de TVA

Cartus D, atunci cand beneficiarul este o persoana neinregistrata in scopuri de TVA.

In acest caz, se elimina din cartusul G - I1 valoarea bonurilor fiscale pentru care s-au emis facturi in aceeasi perioada de raportare.

In situatia in care, pentru aceeasi operatiune, bonul fiscal si factura se emit in perioade fiscale diferite, acestea se vor declara fiecare la momentul emiterii.

Raspuns oferit de specialistii Portal Codul Fiscal, un proiect de consultanta specializata marca Rentrop&Straton.