Procedura de despagubire in contextul unui contract de leasing
O firma de leasing operational primeste de la societatea de asigurari o suma reprezentand despagubiri, aferente avarierii unei masini de catre utilizator. Stabilim astfel cum se va proceda cu suma primita ca despagubire, in conditiile in care utilizatorul nai are de platit rate, iar firma doreste sa efectueze o compensare intre facturile aflate pe sold si suma primita ca despagubire. Vom vedea si cum se trateaza TVA-ul intr-o astfel de situatie.
Raspuns:
In opinia noastra aceasta suma primita drept despagubire pentru avarierea unui autoturism nu este supusa TVA, respectiv societatea dvs nu colecteaza TVA la incasare, deoarece nu este o "prestare de servicii sau livrare de bunuri" in sfera TVA, conform art. 126 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal.
Un punct de vedere in acest sens a fost emis si de autoritatile fiscale prin circulara nr. 53422/15.11.2007 modificata prin Circulara MEF nr. 50446/14.02.2008, din care prezentam un extras:
"Societatea asigurate incaseaza despagubiri pentru daune totale daca bunul este distrus in intregime si nu mai poate fi utilizat sau daca a disparut din cauze de forta majora sau calamitati naturale (inundatii, razboaie, revolutii, incendii pentru care pompierii au constat ca sunt datorate exclusiv din alte cauze decat eroarea umana, s.a).
Potrivit art. 128 alin (8) lit. a) din Codul fiscal , bunurile constatate lipsa din cauze de forta majora sau din calamitati naturale nu constituie livrare de bunuri, deci societatea nu trebuie sa colecteze TVA, iar conform art. 145, alin. (3) din Codul fiscal , societatea isi pastreaza dreptul de deducere exercitat la achizitia bunului respective. Cu toate ca societatea in cauza incaseaza o despagubire pentru bunul constatat lipsa, aceasta nu constituie baza de impozitare pentru TVA, indiferent ca sunt bunuri de natura stocurilor sau bunuri de natura mijloacelor fixe. Conform pct. 54 alin. (9) din Normele metodologice, nu se vor face nici ajustari ale taxei in aceste situatii, indiferent daca bunurile de capital sunt bunuri imobile."
In ce priveste decontarea acestor sume cu clientul societatii de leasing (utilizator) situatiile nu sunt reglementate expres, si probabil nici nu ar trebui sa fie, avand in vedere existenta Codului civil , adoptat prin Legea 287/2009 , republicata cu modificari, privind contractele civile (contracte comerciale, conform reglementarilor precedente)ce stabileste procedura de plata, posbilitatea platii in contul creditorului sau in contul unui tert. Se necesita existenta unui acord scris, dupa cum ati precizat si dvs.
Astfel in practica se intalnesc urmatoarele situatii:
-societatea de leasing incaseaza despagubirea de la asigurator, opreste contravaloarea facturilor pe care le-a emis catre utilizator si nu le-a incasat si ramburseaza utilizatorului diferenta ramasa. Aceasta varianta este mai des intalnita, deoarece o mare parte a utilizatorilor nu au banii necesari achitarii tuturor datoriilor catre societatea de leasing;
- societatea de leasing cere utilizatorului sa plateasca toate facturile emise - inclusiv ultima factura si eventualele comisioane de inchidere anticipata. Dupa ce a incasat facturile emise transmite asiguratorului acordul de a efectua plata despagubirii in contul utilizatorului.
Consideram ca se procedeaza ca in prima varianta, astfel ca societatea de leasing incaseaza despaguirea si vireaza utilizatorului diferentele de plata dupa ce a compensat valoarea facturilor emise si neincasate catre utilizator.
Pentru societatea de leasing aceasta suma este o incasare in numele clientului si se poate stinge direct facturile emise catre utilizator, iar restul se deconteaza prin transfer bancar.
a) Incasare despagubire, in numele utilizatorului
5121"Conturi la banci" = 462 "Creditori diversi"
Incasare facturi datorare la plata
462"Creditori diversi" = 4111 "Clineti" . Consideram ca nu se incalca principiul necompensarii, deoarece anterior au fost evidentiate veniturile si chetuielile, iar suma incasata in banca este o incasare in numele clientului
Restituirea diferentei, in contul clientului (utilizatorului)
462"Creditori diversi" = 5121" Conturi la banci"
Obervam ca soldul contului 462 "Creditori diversi" este soldat in urma restituirii diferentei, catre utilizator.
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
Validat de expertul
Portal Codul Fiscal
Reconstituire activ net pozitiv Multumesc! Intrebasem si despre obligatia privind activul net pozitiv. Trebuie avute in vedere urmatoarele? Activul net sub limita legala - obligatii si sanctiuni Conform...citeste mai mult - NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
Validat de expertul
Portal Codul Fiscal
Chirie in valuta Societatea incheie un contrat de inchiriere apartament cu o persoana fizica. In contract este stipulata plata in valuta, respectiv EUR. Se poate efectua plata in valuta, conform...citeste mai mult
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Decontare vouchere eMAG
Intrebare: Facem vanzari prin platforma eMAG. Uneori eMAG ofera vouchere de reducere clientilor, iar noua eMAG ne pune la dispozitie un Decont de vouchere in care apar sumele oferite ca si voucher in luna precedenta. Acesta, uneori, eMAG il transmite in e-Factura, lucru pe care eu il consider incorect, deoarece nu este o factura. Noi facturam valoarea intreaga a produsului, o parte incasam de la client, o parte de la eMAG prin decontul de voucher. Va dau exemplu mai jos inregistrarile facute: Vanzator
1....
vezi AICI raspunsul specialistilor << Lichidare societate in insolventa
Intrebare: In luna mai 2026 o societate deschide procedura simplificata de insolventa, urmand ca in luna octombrie sa se admita cererea pentru inchiderea procedurii falimentului formulata de catre lichidatorul judiciar si dispunerea inchiderii procedurii falimentului S.R.L.-ului. In cazul acesta, administratorii mai au o obligatie in legatura cu firma a carei faliment s-a admis?
Cine are obligatia depunerii bilantului de lichidare si a declaratiei 101? Ce se poate intampla in cazul in care se face...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Prestari servicii cu locul in strainatate. Plafonul cifrei de afaceri privind TVA
Intrebare: Subiect: Calculul plafonului de scutire de TVA de 395.000 lei - servicii IT intracomunitare B2B O societate comerciala de tip SRL, platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, neinregistrata in scopuri normale de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, dar care detine cod special de TVA conform art. 317, desfasoara activitati de prestari servicii IT. Societatea presteaza servicii catre:
- Clienti persoane juridice din Romania, pentru care locul prestarii este in Romania;
- O...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Tratament fiscal avantaje in natura, bunuri acordate de angajator din productia proprie
Intrebare: O brutarie acorda salariatilor proprii zilnic 4 paini (este prevazut in ROI). Salariatii nu beneficiaza si de tichete de masa.
Sa presupunem ca avem cost de productie pentru o paine 1 leu si pret de vanzare cu TVA 5 lei/buc.
Salariu brut angajat - minim pe tara.
Care este tratamentul fiscal corect al acestei operatiuni dpdv al TVA, impozit pe profit si contributii?
Pentru materiile prime folosite s-a dedus TVA. Trebuie ajustat acum?
Se considera avantaj in natura neimpozabil aceasta acordare de...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Telemunca din Belgia
Intrebare: Avem un angajat cetatean roman, cu domiciliul in Romania, resedinta in Belgia si rezidenta fiscala in Romania. Acesta are contract individual de munca pe perioada nedeterminata, cu norma intreaga, cu desfasurarea activitatii in Romania si un act aditional de telemunca in care este mentionata resedinta din Belgia. Va rugam sa ne comunicati daca angajatul isi poate desfasura activitatea din Belgia (avand in vedere ca are act aditional de telemunca pentru resedinta din Belgia) si in ce conditii i...
vezi AICI raspunsul specialistilor << 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
