Trei intrebari lamuritoare privind acordarea reducerilor comerciale. Plata pretului in rate si implicatiile fiscale

Avem in vedere, in cele de mai jos, regimul fiscal de care tinem cont pentru reducerile comerciale. Astfel, exemplul il reprezinta un SRL care desfasoara activitate de comert cu amanuntul a materialelor de constructii. Clientilor, atat persoane fizice, cat si juridice, care cumpara in mod repetat sau in cantitati mai mari se acorda discounturi, dar nu mai mult decat o parte din marja de profit in asa fel incat sa nu vanda sub pretul de achizitie.

1. In calitate de magazin cu amanuntul avem voie, din punct de vedere legal, sa acordam aceste reduceri doar pentru anumiti clienti carora se intocmeste factura?

2. Factura poate tine loc si de contract daca este mentionat in mod expres pe factura acest lucru sau trebuie intocmit si contract?

3. Legal se pot face aceste vanzari si cu plata in rate? Se intocmeste aviz si in 30 de zile se face factura? In ce conditii se poate vinde in rate?

Comertul cu amanuntul al materialelor de constructii este supus prevederilor OG 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata - republicata - cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform art. 4 lit. d) din ordonanta mentionata, comertul cu amanuntul/de detail este activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora.

Consumatorul este definit la lit. a) a art. 4 ca fiind orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii in afara activitatii profesionale.

Asadar, comertul cu amanuntul este destinat consumatorilor finali (care sunt persoane fizice, de regula), pentru uzul personal al acestora.

Vanzarea catre consumatorii finali, care presupune reducere de pret, insa fara sa fie efectuata in pierdere, imbraca mai multe forme, conform ordonantei.

Intre acestea, unele tipuri de vanzari sunt supuse notificarii catre primarie, iar altele se pot efectua fara a fi necesara depunerea unei notificari la primarie privind vanzarea cu pret redus.

In acest din urma caz, conform art. 32 din ordonanta sus mentionata, vanzarile promotionale sunt vanzarile cu amanuntul care pot avea loc in orice perioada a anului, se deruleaza liber, fara sa faca obiectul notificarii catre primarie, doar daca sunt indeplinite anumite conditii, si anume:
a) sa nu fie efectuate in pierdere;
b) sa se refere la produse disponibile sau reaprovizionabile, precum si la servicii vandute ori, dupa caz, prestate in mod curent;
c) produsele si serviciile promovate trebuie sa existe la vanzare pe durata intregii perioade anuntate a vanzarilor promotionale sau comerciantul va informa consumatorii ca oferta este valabila numai in limita stocului disponibil.
O alta conditie care trebuie indeplinita de catre comerciant atunci cand vinde cu pret redus (dar nu in pierdere) este cea prevazuta la art. 33 alin. (1) lit. b) din oedonanta, si anume ca orice anunt de reducere de preturi, indiferent de forma, modul de publicitate si motivatia reducerii, trebuie sa se adreseze ansamblului consumatorilor si sa indice in cifre o reducere in raport cu preturile de referinta, exceptie facand:

- publicitatile comparative de pret;
- anunturile publicitare exclusiv literare, care nu contin cifre;
- anunturile de pret de lansare a unui nou produs pe piata.
- anunturile publicitare orale efectuate exclusiv in interiorul magazinului pentru reduceri de preturi la un anumit raion, pentru o foarte scurta perioada a unei zile de vanzare.

Din textul de lege prezentat, rezulta clar si fara echivoc faptul ca reducerile de pret practicate in comertul cu amanutnul, catre consumatorii (persoane fizice) finali, se adreseaza tuturor si nu preferential, indiferent daca acestia solicita sau nu factura.

Dar aceste prevederi nu se aplica atunci cand se acorda reduceri persoanelor juridice. Acordarea reducerilor catre persoane juridice se face pe baza contractului / actului aditional la contract incheiat cu fiecare partener in parte, in care este prevazuta o mentiune privind acordarea reducerii, circumstantele in care se acorda (pentru vanzari peste o anumita valoare, pentru defecte de calitate, daca partenerul are un statut preferential sau calculate asupra tranzactiilor efectuate cu acelasi partener in decursul unei perioade de timp).

Cladificarea reducerilor comerciale sunt prevazute la punctul 76 alin. (7) din Reglementarile contabile aprobate prin OMFP 1802/2014.

Pentru dvs - ca firma furnizoare - reducerea reprezinta o cheltuiala, ca urmare, pentru a fi deductibila din punct de vedere fiscal, trebuie stipulata in contract / act aditional si aprobata inclusiv de partenerul dvs.

De asemenea, in contract / act aditional se poate mentiona daca reducerea se acorda pe acceasi factura cu produsele sau pe o factura separata.

In functie de aceste aspecte, se efectueaza si inregistrarile contabile ale reducerilor comerciale acordate, in conformitate cu punctul 76 alin. (1) - (6) din reglementarile contabile.

Din punct de vedere juridic exista posibilitatea vanzarii cu plata pretului in rate, conform art. 1755 din Noul cod civil care, mai degraba, reglementeaza faptul ca, daca la o vanzare cu plata in rate, obligatia de plata este garantata sub rezerva dreptului de proprietate, atunci cumparatorul dobandeste dreptul de proprietate la data achitarii ultimei rate, insa riscul bunului este transferat cumparatorului la momentul predarii bunului.

Rezulta ca in contract trebuie stipulata modalitatea de plata in rate si daca exista aceasta rezerva a proprietatii bunurilor vandute cumparatorului, conform careia cumparatorul va deveni proprietarul bunurilor dupa plata ultimei rate.
Acest fapt desemneaza ca nu orice contract de vanzare cu plata in rate presupune rezerva proprietatii. Contractul cu vanzarea platii retului in rate se poate incheia si cu acordarea proprietatii si, implict, a riscului catre cumparator la momentul predarii bunurilor.

Din punct de vedere contabil, trebuie analizate conditiile recunoasterii veniturilor.
Potrivit punctului 441 alin. (1), veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in momentul in care sunz indeplinite urmatoarele conditii:

a) entitatea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;
b) entitatea nu mai gestioneaza bunurile vaândute la nivelul la care ar fi facut-o, in mod normal, în cazul detinerii în proprietate a acestora si nici nu mai detine controlul efectiv asupra lor;
c) marimea veniturilor poate fi evaluata în mod credibil;
d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre entitate;
si
e) costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod credibil.

Din aceste conditii, se retine ca momentul in care veniturile din vanzarea bunurilor se recunosc in contabilitate este primordial momentul in care cumparatorului i se transfera riscurile si beneficiile asupra acestora, decat momentul transferarii proprietatii.
Asadar, la data predarii bunurilor, data la care i se transfera si riscurile cumparatorului, furnizorul trebuie sa inregistreze venitul din vanzarea bunurilor, indiferent de existenta rezervei proprietatii, respectiv transferul acesteia dupa data platii ultimei rate.

Dn punctul de vedere al TVA-ului, avem urmatoarele prevederi.

La art. 134^1 alin. (6) din codul fiscal se prevede ca pentru livrarile de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrarii este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar. Prin exceptie, in cazul contractelor care prevad ca plata se efectueaza in rate sau al oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing, data livrarii este data la care bunul este predat beneficiarului.

La art. 134^2 alin. (1) se arata ca exigibilitatea taxei inrevine la data faptului generator.

Asadar, odata livrate bunurile, indiferent de modalitatea de plata (pe loc sau in rate) si indiferent de momentul transferului dreptului de proprietate catre cumparaor, se datoreaza TVA la data predarii bunurilor, prin emiterea unei facturi.

Mai mult, la art. 155 alin. (15) din Codul fiscal se mentionaeza imperativ faptul ca "Pentru alte operatiuni decat cele prevazute la alin. (14), persoana impozabila are obligatia de a emite o factura cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa".

Rezulat ca pana la data de 15 a lunii urmatoare celei in care bunurile au fost livrate cumparatorului (indiferent de maodalitatea de plata si indiferent daca se transmite sau nu dreptul de proprietate la data predarii bunurilor), frunizorul are obligatia emiterii facturii fiscale si, evident, de a colecta TVA (daca nu face parte din sistemul de TVA la incasare).

Deci, plata in rate presupune inregistrarea venitului - care este impozabil in perioada fiscala respectiva - si a TVA colectata (daca societatea furnizoare nu este in sistemul de TVA la incasare), precum si emitrea facturii pana la data de 15 a lunii urmatoare (nicidecum in 30 de zile de la livrare).

Plata in rate nu presupune si plata TVA in rate.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Otilia-Mihaela Roman - Expert contabil si Consultant fiscal