Ce tratament fiscal se aplica remuneratiei administratorului?

Din acordarea unei remuneratii administratorului societatii in baza hotararii AGA (nu s-a intocmit contract de munca), rezulta mai multe obligatii fiscale (atat individuale, cat si ale societatii).

Administratorul este rezident italian, salariat al unei societati din statul strain si nu desfasoara o activitate permanenta in Romania. Acesta a prezentat societatii romane formularul A1.

In temeiul art. 115 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, veniturile reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator al unei persoane juridice romane, stabilite potrivit actului constitutiv al societatii sau stabilite de adunarea generala a actionarilor, sunt considerate venituri impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania sau in strainatate.

Din coroborarea prevederilor art. 116 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal cu cele ale pct. 9 din Normele metodologice pentru aplicarea art. 116 din Codul fiscal, rezulta ca impunerea si declararea veniturilor ce reprezinta remuneratii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfasurata in calitate de administrator se realizeaza prin aplicarea dispozitiilor Titlului III din Codul fiscal.

Veniturile obtinute in aceasta calitate sunt impozabile in mod similar veniturilor de natura salariala, iar persoana juridica romana care efectueaza plata remuneratiei/indemnizatiei are obligatia retinerii si platii impozitului pe salarii in cota de 16% aplicabila asupra bazei de calcul determinata in conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, astfel cum se dispune prin art. 116 alin. 3 lit. a) din Codul fiscal.

In raport cu persoanele fizice nerezidente, Codul fiscal le considera contribuabilii ai sistemelor de asigurari sociale, potrivit art. 296 indice 3 lit. a) si b), atat pe cele rezidente, cat si pe cele nerezidente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, daca realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor. In raport cu persoanele fizice rezidente in UE, instrumentele juridice internationale se refera la regulamentele comunitare privind coordonarea sistemelor de securitate sociala: Regulamentul (CE) nr. 883/2004 si Regulamentul (CE) nr. 987/2009.

Persoanele carora li se aplica Regulamentele mentionate sunt supuse legislatiei unui singur stat membru. Aceasta legislatie se stabileste in conformitate cu Titlu II - Stabilirea legislatiei aplicabile din regulamentul mentionat, pentru justificare fiind necesara, in cazul detasarii sau pluriactivitatii, prezentarea documentului portabil care sa ateste legislatia aplicabila acestei persoane, in functie de situatia in care se incadreaza, legislatia aplicabila fiind legislatia statului in care se desfasoara activitatea sau a statului membru de resedinta justificat cu formularul A1.

Astfel, potrivit art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, persoana care desfasoara o activitate salariata sau independenta intr-un stat membru se supune legislatiei din statul membru respectiv. Regula generala in domeniu este aceea a asigurarii in baza legislatiei statului in care se desfasoara activitatea, indiferent daca persoana isi are domiciliul/resedinta sau angajatorul sau isi are sediul pe teritoriul unui alt stat membru.

De la aceasta regula generala, Regulamentul (CE) nr. 883/2004 mentionat stabileste exceptii in cazul detasarii salariatilor sau al desfasurarii activitatii in doua sau mai multe state membre. In acest din ultim caz, articolul 13 prevede reguli pentru persoanele care desfasoara in mod obisnuit activitati in doua sau mai multe state. In acest caz, legislatia aplicabila va depinde de locul unde se desfasoara partea substantiala a activitatii acestora.

Potrivit art. 13 alin. (1) din Regulamentul de baza, persoana care desfasoara in mod obisnuit o activitate salariata in doua sau mai multe state membre se supune legislatiei statului membru de resedinta, in cazul in care desfasoara o parte substantiala a activitatii sale in statul membru respectiv, legislatiei statului membru de resedinta, in cazul in care depinde de mai multe intreprinderi sau de mai multi angajatori al caror sediu sau loc de desfasurare a activitatii se afla in state membre diferite sau legislatiei statului membru in care este situat sediul sau locul de desfasurare a activitatii intreprinderii sau angajatorului al carui salariat este, in cazul in care persoana nu desfasoara o parte substantiala a activitatilor sale in statul membru de resedinta.

Pe cale de consecinta, in situatia in care administratorul nerezident va prezenta documentul portabil A1 emis de institutia statului membru de resedinta, in caz de pluriactivitate, va fi supus legislatiei statului inscris in formular, fiind tratat ca si cum si-ar desfasura toate activitatile salariate sau independente si si-ar realiza toate veniturile in statul membru interesat.
Sub rezerva aplicarii prevederilor Regulamentelor UE in materie de securitate sociala, contributiile sociale obligatorii datorate pentru remuneratiile cuvenite administratorilor sunt:

- contributia de asigurari sociale (ambele componente);
- contributia de asigurari sociale de sanatate (ambele componente);
- contributia pentru concedii si indemnizatii.

De asemenea, in conditiile in care pentru aceasta categorie de venituri sunt aplicabile dispozitiile Titlului III, rezulta ca se urmeaza regimul fiscal de declarare prevazut la acelasi titlu. Raportarea obligatiilor fiscale privind veniturile asimilate salariilor (impozit pe salarii si contributii sociale, dupa caz) se face prin completarea si depunerea formularului 112 - Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate.



Raspuns oferit de www.portalcontabilitate.ro