Ce reguli ne ajuta sa fixam durata de amortizare a imobilizarilor corporale si necorporale?

Amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizarii imobilizarilor corporale sunt avute in vedere duratele de utilizare economica si conditiile de utilizare a acestora.

Duratele sunt reglementate fiscal de care legiuitor printr-un catalog privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. Pentru fiecare mijloc fix nou achizitionat se utilizeaza sistemul unor plaje de ani cuprinse intre o valoare minima si una maxima, existand astfel posibilitatea alegerii duratei normale de functionare cuprinsa intre aceste limite. Astfel stabilita, durata normala de functionare a mijlocului fix ramane neschimbata pana la recuperarea integrala a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din functiune.

Aceste durate sunt de regula preluate si pentru inregistrarea contabila a amortizarii, nu numai in
scop fiscal, tocmai pentru a simplifica evidenta amortizarii.

Stocurile sunt active circulante:

a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;
b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii; sau
c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in
procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.

In cadrul stocurilor se cuprind:

a) marfurile, si anume bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit;
d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, si anume: semifabricatele, produsele finite, rebuturile, materialele
recuperabile si deseurile;
f) animalele si pasarile,
g) ambalajele,
h) productia in curs de executie.