Implicatii servicii turistice pentru salariati. Cum tratam cheltuielile sociale?

Tinand cont de prevederile art. 76 alin (4) lit a) din Codul fiscal, referitor la contravaloarea servicii turistice si/sau de tratament, stabilim care sunt situatiile in care aceste venituri sunt impozabile, cu mentiunea ca societatea a prevazut aceste sume in Bugetul de Venituri si Cheltuieli la capitolul cheltuieli sociale.

Conform prevederior de la art. 25 alin. (3) lit. b) pct. 3 si 4 din Codul fiscal si pct. 15 alin. (1) din Normele metodologice date in aplicare sunt considerate cheltuieli sociale, deductibile la calculul impozitului pe profit in limita de 5% din cheltuielile salariale, contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariatii proprii si membrii lor de familie, precum si alte cheltuieli cu caracter social efectuate in baza contractului colectiv de munca sau a unui regulament intern.

In aceste conditii, legiuitorul nu impune o procedura anume pentru modalitatea in care angajatorul acorda servicii turistice salariatilor sai, aceasta urmand a fi stabilita de fiecare societate prin contractul colectiv de munca si/sau regulamentul intern. Justificarea cheltuielilor se face cu documentatia agreata prin contractul colectiv de munca si/sau regulamentul intern, respectiv facturi, documente de plata, dispozitie de plata catre casierie, contracte incheiate cu furnizorul de servicii turistice etc.

Din punct de vedere al salariatilor, intra in categoria veniturilor neimpozabile de la art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal contravaloarea serviciilor turistice si/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca. Prin urmare, neimpozitarea este conditionata de prevederea acordarii acestui tip de avantaj salarial in contractul colectiv de munca sub forma de cheltuiala sociala si de acordarea lui numai pe perioada concediului de odihna a salariatilor. Numai in aceasta ipoteza se poate vorbi de neimpozitarea la nivelul salariatilor din punct de vedere al impozitului pe venit – art. 76 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal si al contributiilor sociale obligatorii – art. 142 142 lit. b), art. 157 alin. (2), art. 187 alin. (2), art. 195 alin.(2), art. 204 alin.(2) si art. 212 alin. (2) din Codul fiscal.

Daca serviciile turistice sunt acordate in alte conditii decat cele anterior precizate, este vorba de avantaje salariale potrivit art. 76 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal si pct. 12 alin. (3) din Normele metodologice date in aplicare, fiind incadrate in categoria sumelor acordate „pentru distractii sau recreere”. Aceste sume vor fi supuse impozitului pe venit conform art. 76 alin. (2) lit. s) din Codul fiscal, precum si tuturor contributiilor sociale obligatorii – angajat si angajator – conform art. 139 alin. (1) si art. 140 din Codul fiscal si pct. 3 alin. (1)din Normele metodologice (pentru CAS), art. 157 alin. (1) si art. 158 alin. (1) din Codul fiscal si pct. 11 alin. 1 din Normele metodologice (pentru CASS), art. 187 alin. (1) si art. 188 din Codul fiscal si pct. 22 alin. 1 din Normele metodologice (pentru asigurarea pentru somaj), art. 195 alin. (1) si pct. 24 alin. (1) din Normele metodologice (pentru CCI), art. 204 alin. (1) si pct. 28 alin. (1 ) din Normele metodologice (pentru CAAMBP) si art. 212 alin. (1) din Codul fiscal (pentru contributia la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale). 

Cartea Verde a Contabilitatii 2026

Vreau acest produs →

Booking & Airbnb Solutii fiscal-contabile pentru companii

Vreau acest produs →

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vreau acest produs →

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Dana Hristu - Consultant fiscal si expert contabil si auditor financiar