Executorul judecatoresc versus executorul fiscal. Analiza comparativa MFP
Prin reglementarea speciala data executarii silite a creantelor fiscale de Codul de procedura fiscala s-a avut in vedere de catre legiuitor operativitatea, organulului de executare lasandu-i-se astfel independenta operativa. Aceasta procedura stabileste intaietatea executarii silite fiscale fata de executarea silita declansata potrivit procedurii de drept comun.
La fel ca si in dreptul comun, executarea silita fiscala se demareaza de catre organul de executare competent, numai in cazul neexecutarii de bunavoie a obligatiilor fiscale de catre debitor, principalul sau scop fiind stingerea obligatiilor fiscale ale contribuabilului prin constrangerea acestuia, in mod silit de catre executorul fiscal.
Rolul executorului fiscal in cadrul procedurii de executare silita este unul destul de important avand in vedere faptul ca executarea silita fiscala este pornita si se desfasoara de catre organele administrative fiscale, respectiv executorii fiscali, fara incuviintarea altor organe de stat, in temeiul faptului ca titlul de creanta fiscala devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent.
in ceea ce priveste executorul judecatoresc, sediul materiei il constituie art. 623 din Codul de procedura civila, potrivit caruia executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel.
Executorul judecatoresc a fost definit ca fiind organul de executare investit cu autoritatea de stat pentru punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii, iar actele indeplinite de acesta sunt acte de autoritate publica si au forta probanta prevazuta de lege. Prin reglementarea actuala, executorii judecatoresti exercita o profesie autonoma prestand un serviciu public, actionand la solicitarea partilor, activitatea lor fiind coordonata si controlata de Ministerul Justitiei.
Rolul executorului judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita este dublat de autoritatea
acordata de stat in realizarea actelor de executare cu concursul organelor de politie, art. 659 alin. (1) din Codul de procedura civila prevazand, in acest sens, ca in cazurile prevazute de lege, precum si cand executorul judecatoresc considera necesar, organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, dupa caz, sunt obligati sa sprijine indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, fara a conditiona indeplinirea acestei obligatii de plata unor sume de bani sau de efectuarea unei alte contraprestatii.
De asemenea, la cererea executorului judecatoresc, institutiile publice, institutiile de credit si orice alte persoane fizice sau juridice sunt obligate sa-i comunice, de indata, in scris, datele si informatiile apreciate de executorul judecatoresc ca fiind necesare realizarii executarii silite, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel. Tot astfel, organele fiscale sunt obligate sa comunice, in aceleasi conditii, datele si informatiile pe care le administreaza potrivit legii.
- NOUTATI din Codul Fiscal
Validat de expertul
Portal Codul Fiscal
Clarificare raspuns precedent Referitor la notele contabile. In prima parte a raspunsului imprumutul din 167 este in corespondenta directa cu 5121, iar in a doua parte este in corespondenta cu 461. Va rog...citeste mai mult - NOUTATI din Codul Fiscal
Validat de expertul
Portal Codul Fiscal
Limitare deducere tva 50% avansuri In cazul in care se primeste o factura de avans pentru servicii reparatii auto pentru un autoturism care nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice, se aplica...citeste mai mult - NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
- NOUTATI din Codul Fiscal
Spre deosebire de executorul judecatoresc care este angajat de clientii sai, creditorii, executorul
fiscal este angajatul organului de executare, cu atributii de efectuare a executarii silite, fiind imputernicit in fata debitorului si a tertilor prin legitimatia de executor fiscal si delegatia semnata de catre organul de executare silita, adica este un salariat care trebuie sa-si respecte atributiile din fisa postului, raspunzand de actele sale profesionale in fata angajatorului sau in cadrul unui raport de subordonare.
O alta deosebire este aceea ca profesia de executor judecatoresc este o profesie juridica liberala si independenta, pe cand cea de executor fiscal nu este o profesie juridica in sine, executorul fiscal nefiind decat o persoana angajata in cadrul organului de executare cu atributii de efectuare a executarii silite, adica un functionar cu studii superioare economice sau juridice care activeaza in cadrul administratiei fiscale, imputernicit de creditorul fiscal sa efectueze actele de executare silita. Ca urmare, pentru executorul fiscal, legiuitorul nu a prevazut ca si conditie sa aiba studii superioare juridice, ca in cazul executorului judecatoresc.
Si in ceea ce priveste angajarea raspunderii juridice pentru actele si faptele acestora savarsite prin incalcarea obligatiilor profesionale stabilite de lege exista deosebiri intre cele doua categorii de executori. Raspunderea juridica a executorului judecatoresc reglementata de art. 45 si 47 din Legea nr. 188/200017 este civila si disciplinara. in plus, executorului judecatoresc i se poate atrage si raspunderea penala in cazul in care acesta comite o fapta penala.
Totodata, trebuie mentionat si controlul judecatoresc asupra actelor executorilor judecatoresti realizat de catre instantele judecatoresti competente si cel profesional exercitat de Ministerul Justitiei, prin inspectori generali de specialitate, si de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, prin consiliul sau de conducere.
Executorului fiscal, fiind functionar public, si se aplica aceleasi sanctiuni disciplinare si raspundere
ca si in cazul celorlalti functionari publici, prevazute la Capitolul VIII din Legea nr. 188/199918 privind Statutul functionarilor publici.
Potrivit prevederilor acestui act normativ, incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
Puteti citi aici integral noul numar al Revistei de Finante si Contabilitate, aparute sub egida MFP.
Sursa: MFP
Fiscalitatea.ro 
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
