Contract de munca cu timp partial. Cum se va calcula salariul de la 1 ianuarie 2018?

Stabilim prin cele de mai jos care este modul de calcul al obligatiilor salariale si ce salariu net primeste de la 1 ianuarie 2018 un angajat cu 2 ore (functia de baza) care are salariul brut de 475 lei (nu are alte venituri).

Iata raspunsul specialistului:

Incepand cu 1 ianuarie 2018, in cadrul art. 146 alin. (5) – (5 indice 3) si art. 168 alin. (5 indice 1) din Codul fiscal astfel cum a fost modificat si completat prin OUG 79/2017 au fost integrate prevederile OG 4/2017 transpuse la nivelul contributiilor datorate de persoanele fizice incepand cu 1 ianuarie 2018.

Calculul contributiei de asigurari sociale si contributiei de asigurari sociale de sanatate datorate de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor se realizeaza prin aplicarea cotelor de 25% si, respectiv de 10%, asupra bazelor lunare de calcul prevazute la art. 139 si art. 157 din Codul fiscal in care nu se includ veniturile prevazute la art. 142.

Cele doua contributii datorate de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor, in baza unui contract individual de munca cu norma intreaga sau cu timp partial nu pot fi mai mici decat nivelul calculat prin aplicarea cotelor de 25% si de 10% asupra salariului de baza minim brut pe tara in vigoare in luna pentru care se datoreaza contributia de asigurari sociale, corespunzator numarului zilelor lucratoare din luna in care contractul a fost activ.

Aceste prevederi nu se aplica in cazul persoanelor fizice aflate in una dintre urmatoarele situatii:
a) sunt elevi sau studenti, cu varsta pana la 26 de ani, aflati intr-o forma de scolarizare;
b) sunt ucenici, potrivit legii, in varsta de pana la 18 de ani;
c) sunt persoane cu dizabilitati sau alte categorii de persoane carora prin lege li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi;
d) au calitatea de pensionari pentru limita de varsta in sistemul public de pensii, cu exceptia pensionarilor pentru limita de varsta care beneficiaza de pensii de serviciu in baza unor legi/statute speciale, precum si a celor care cumuleaza pensia pentru limita de varsta din sistemul public de pensii cu pensia stabilita in unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
e) realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel putin egala cu salariul de baza minim brut pe tara.

Precizam ca in ceea ce priveste salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata aplicabil incepand cu 1 ianuarie 2018, acesta a fost aprobat prin HG 846/2017 la nivelul de 1900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, in medie, pe luna, in anul 2018, reprezentand 11,40 lei/ora.

Astfel, in cazul unui salariu brut de 475 lei, aplicand cotele celor doua contributii datorate de catre persoanele fizice de 25% si 10% la salariul minim brut aplicabil incepand cu 1 ianuarie 2018 de 1.900 lei, va rezulta o suma mai mare decat venitul brut din salarii din care aceasta ar trebui sa se deduca, o plafonare nefiind prevazuta de textul noilor articole.

Totodata, potrivit art. 146 alin. (1) si (3) si art. 168 alin. (1) si (3) din Codul fiscal astfel cum a fost modificat de OUG 79/2017, angajatorii au obligatia de a calcula si de a retine la sursa contributiile de asigurari sociale si de asigurari sociale de sanatate, datorate de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor si de a le plati.

In opinia noastra, masura este susceptibla de neconstitutionalitate in conditiile art. 56 alin. (2) din Constitutia Romaniei in temeiul careia „sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale". Asadar desi ipoteza potrivit careia venitul total va fi prelevat cu titlu de obligatii fiscale sub justificarea unor contraprestatii nu se va putea pune problema realizarii unui venit negativ care sa induca o obligatie de plata suplimentara din partea salariatului. In concluzie nu este intemeiata stabilirea de obligatii fiscale, in ipoteza analizata mai sus, de o maniera superioara in sarcina persoanelor care nu realizeaza venituri de un anumit nivel, o astfel de interpretare ar conduce la concluzia ca activitatea generatoare de venit este mai impozitata decat inactivitatea ceea ce contravine flagrant principiului constitutional enuntat.

In acest context, clarificarea modului de aplicare al acestor prevederi ar trebui realizata de autoritatea fiscala prin legislatia secundara adoptata in vederea indeplinirii obligatiilor fiscale in termenele prevazute de lege.

Suplimentar angajatorul va avea obligatia calculului contributiei asiguratorii pentru munca in cota de 2,25% datorata de acesta la suma castigurilor brute realizate din salarii si venituri asimilate salariilor, in care nu se includ veniturile prevazute la art. 142.

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Dani Cucu - Consultant fiscal, director al societatii de consultanta. Global Tax Management S.R.L.