Un nou proiect OUG modifica procedura de insolventa

Ministerul Finantelor a publicat recent proiectul de Ordonanta de urgenta privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale, oferind un continut integral si prevederi clarificate referitoare la situatiile amintite.

Ordonanta de urgenta privind criza financiara si insolventa unitatilor administrativ-teritoriale

Avand in vedere prevederile art.85 din Legea nr.273/2006 privind finantele publice locale, potrivit carora in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare, a acesteia, Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Finantelor Publice aveau obligatia sa elaboreze proiectul de lege speciala referitor la Criza financiara si insolventa unitatilor-administrativ teritoriale;

- volumul mare al arieratelor inregistrate de unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale fata de furnizorii de bunuri, servicii si lucrari;

- necesitatea deblocarii activitatii furnizorilor de bunuri, servicii si lucrari care au de recuperat de la autoritatile administratiei publice locale sume ce reprezinta arierate;

- prevederile Acordului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, referitoare la reducerea arieratelor unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale;

- necesitatea reglementarii procedurii privind criza financiara si insolventa unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, modul de implicare al institutiilor abilitate in redresarea economico-financiara a unitatii administrativteritoriale in situatia de criza financiara si de insolventa, drepturile si obligatiile creditorilor unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum si drepturile si
obligatiile autoritatilor administratiei publice locale.

Intrucat toate aceste aspecte vizeaza interesul public si constituie situatii urgente si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, luand in considerare faptul ca neadoptarea prezentei ordonante de urgenta duce la nerespectarea angajamentelor asumate cu organismele financiare internationale, cu efecte negative ce decurg din aceasta;

in considerarea faptului ca aspectele mai sus mentionate constituie o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, impunandu-se adoptarea de masuri imediate pe calea ordonantei de urgenta pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor asumate;

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.


CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art.1. Prezenta ordonanta de urgenta stabileste cadrul general si procedurile colective pentru acoperirea pasivului unitatilor administrativ-teritoriale aflate in criza financiara sau in insolventa.
Art.2. in intelesul prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:

1. Administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art.39, pe toata perioada derularii procedurii de insolventa;

2. Autoritatea deliberativa este consiliul local al comunei, al orasului, al municipiului, consiliul judetean, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv consiliul local al subdiviziunii administrativ-teritoriale;

3. Creanta este dreptul creditorului de a pretinde de la debitor executarea unei obligatii si constituie un activ pentru creditor si un pasiv pentru debitor;

4. Creanta certa este creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acesta.

5. Creanta lichida si exigibila este o creanta al carei cuantum este determinat prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau/si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de acesta, fie opozabile lui in baza unei dispozitii
legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, a carei scadenta a expirat, chiar daca prin aceasta determinare ar fi nevoie de un calcul special;

6. Creantele bugetare locale reprezinta creantele provenind din impozite si taxe locale, contributii, amenzi, chirii, redevente si alte venituri bugetare, precum si majorarile de intarziere datorate bugetelor locale;

7. Creantele garantate sunt creantele persoanelor fizice sau persoanelor juridice care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;

8. Creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia;

9. Tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute inainte de data deschiderii procedurii, curente, scadente, inclusiv sub conditie acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel este mentionata atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma
acceptata si rangul de preferinta;

10. Tabelul definitiv de creante este tabelul care cuprinde toate creantele asupra debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor. in acest tabel se arata
suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate al creantei;

11. Creditorul este persoana fizica sau persoana juridica, titular al unui drept de creanta asupra patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, cu exceptia bunurilor proprietate publica, si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau
tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile prezentei ordonante de urgenta. Au calitatea de creditor si salariatii unitatii administrativ-teritoriale din aparatul de specialitate al primarului sau al
consiliului judetean, al primarului general al Municipiului Bucuresti si din institutiile sau serviciile publice de interes local sau judetean, dupa caz, finantate integral sau partial prin subventii de la bugetul local;

12. Creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituit garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii si/sau platite ca si creante curente aferente activitatilor curente.

Acestia sunt creditorii a caror creanta nu este insotita de vreo garantie reala sau personala, executarea ei fiind garantata numai prin dreptul de gaj general al creditorilor asupra intregului patrimoniu al debitorului;

13. Criza financiara este starea patrimoniului unitatii administrativteritoriale, caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile pe o anumita perioada de timp. Criza financiara este prezumata in urmatoarele situatii:
a) neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, mai vechi de 90 de zile, si care depasesc 15% din bugetul general al unitatii administrativteritoriale respective, cu exceptia celor aflate in litigiu comercial;
b) neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul local de venituri si cheltuieli sau in bugetele institutiilor sau serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz, pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadentei;

14. Datoria este totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale sau a serviciilor publice aflate in subordine, la un moment dat, provenind din neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile, persoanelor fizice sau persoanelor juridice rezidente si/sau nerezidente in Romania, respectiv salariatilor unitatii administrativ-teritoriale in ce priveste drepturile salariale izvorate din raporturile de munca si prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli;

15. Dreptul real este dreptul subiectiv, patrimonial in temeiul caruia titularul sau poate sa exercite anumite puteri, prerogative asupra unui bun determinat, in mod direct si nemijlocit, fara interventia altei persoane.

Drepturile reale pot fi:

a) drepturi reale principale: dreptul de proprietate, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de superficie;
b) drepturi reale accesorii: dreptul de ipoteca, dreptul de gaj, privilegiile;
16. Dreptul de retentie confera detinatorului unui bun al altei persoane fizice sau persoane juridice posibilitatea de a refuza restituirea sa, pana cand creditorul isi executa obligatia ce o are catre detinator, platindu-i sumele cheltuite cu bunul. El se constata de instanta, la cererea partii
interesate, fiind recunoscut ca o garantie prin plata a creantei si dureaza pana la efectuarea platii;

17. Fidejusiunea este o cautiune, un contract prin care o persoana se angajeaza in fata creditorului sa execute obligatia debitorului in cazul in care acesta nu ar executa-o el insusi la termen. Fidejusiunea este un contract accesoriu, consensual, unilateral, cu titlu gratuit, cu respectarea dispozitiilor Codului civil si ale Codului de procedura civila.

Fidejusiunea poate fi de trei feluri:
a) fidejusiune conventionala, care se distinge prin aceea ca debitorul si creditorul sunt de acord ca este necesara aducerea unui garant;

b) fidejusiune legala, care se caracterizeaza prin aceea ca obligatia debitorului de a aduce un garant pentru garantarea obligatiilor ce-i revin este instituita printr-o dispozitie imperativa a legii;

c) fidejusiune judiciara, a carei particularitate este faptul ca instanta judecatoreasca dispune, intr-o anumita cauza, cu solutionarea careia a fost investita, aducerea unui fidejusor care sa-si asume obligatia de a garanta plata de catre debitor a ceea ce datoreaza creditorului sau.

18. Insolventa este starea patrimoniului unitatii administrativ-teritoriale, caracterizata prin existenta unor dificultati financiare, prin lipsa acuta de disponibilitati banesti, ce conduce la neachitarea obligatiilor de plata, lichide si exigibile pe o anumita perioada de timp. Insolventa este prezumata in urmatoarele situatii:

a) neachitarea obligatiilor de plata lichide si exigibile, mai vechi de 120 de zile si care depasesc 50% din bugetul general al unitatii administrativ-teritoriale, fara a se lua in calcul cele aflate in litigiu comercial;

b) neachitarea drepturilor salariale izvorate din raporturile de munca si prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli, pe o perioada mai mare de 120 de zile de la data scadentei.

19. Serviciile publice esentiale sunt servicii publice fara de care unitatea administrativ-teritoriala nu poate functiona, stabilite prin hotarare a Guvernului in termen de 75 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonanta de urgenta.

CAPITOLUL II
Criza financiara

Sectiunea 1:

Instituire

Art.3. (1) Situatia crizei financiare poate fi sesizata potrivit prevederilor art.74 alin.(2) din Legea nr.273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Autoritatea deliberativa ia act, prin adoptarea unei hotarari, de existenta situatiei de criza financiara, mandateaza ordonatorul principal de credite sa elaboreze un proiect de plan de redresare financiara si analizeaza propunerile strategice preliminare care sa fie cuprinse in planul de redresare financiara elaborat de catre ordonatorul principal de credite.

(3) Ordonatorul principal de credite solicita inregistrarea hotararii autoritatii deliberative de declarare a crizei financiare, in termen de 5 zile lucratoare de la adoptarea acesteia, in Registrul local al situatiilor de criza financiara a unitatilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. Acestea
comunica lunar Ministerului Finantelor Publice situatiile de deschidere sau de inchidere a crizelor financiare inregistrate.

Consultati aici integral proiectul.