Transport decontat de angajator. Cum incadram la cheltuieli sociale?

In analiza de azi, subiectul principal il reprezinta o societate care doreste sa asigure transportul la si de la locul de munca pentru salariati (naveta) cu mijloacele de transport personale ale salariatilor pentru care acestia achizitioneaza carburant pe bonuri fiscale de la statiile Peco.

Se va stabili in ce masura, tinand cont de aspectele prezentate mai sus, naveta poate fi considerata cheltuiala sociala (2% din fondul de salarii) sau cheltuiala cu combustibilul.

Potrivit prevederilor art. 21 alin 3 lit. c ) din Codul fiscal, in categoria cheltuielilor sociale, intra cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati ori unitati aflate in administrarea contribuabililor: gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, pentru scolile pe care le au sub patronaj, precum si alte cheltuieli efectuate in baza contractului colectiv de munca.

In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament.

Avand in vedere aceste prevederi legale, rezulta faptul ca aceste cheltuieli cu transportul la si de la locul de munca pentru salariati nu reprezinta cheltuieli sociale.

Insa pentru societate, din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile cu deplasarea salariatilor la si de la locul de munca este deductibila fiscal in temeiul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal coroborat cu prevederile pct. 23 litera f) din Normele metodologice date in aplicarea articolului 21.

Un autovehicul este utilizat in scop economic atunci cand este folosit pentru transportul salariatilor la si de la locul de munca datorita existentei unor dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport in comun, decalajul orarului mijloacelor de transport in comun fata de programul de lucru al persoanei impozabile, asa cum se prevede la pct. 45^1 alin. (3) din Normele metodologice date in aplicarea Titlului VI din Codul fiscal.

Prin urmare, daca nu exista acele dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport, atunci nu poate fi decontata nicio cheltuiala cu combustibilul, inclusiv TVA aferenta pentru deplasarea la si de la locul de munca, nici macar in limita de 50% prevazuta de art. 21 alin. (4) lit. t) si art. 145^1 alin. (1) din Codul fiscal.

Daca exista dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport, atunci utilizarea autoturismelor este considerata in scop economic, insa neputand fi vorba de o utilizare exclusiva in scopurile economice ale societatii deducerea este de 50% pentru combustibilul prezentat la decontare.

Documentatia trebuie sa cuprinda decizia conducerii societatii de a asigura transportul salariatilor la si de la locul de munca, contractele de comodat incheiate de societate cu salariatii respectivi, deconturi justificative insotite de bonurile fiscale de combusitibili care trebuie sa contina codul de inregistrare in scop de TVA al societatii beneficiare.

Valoarea decontata poate fi o suma fixa stabilita prin decizia conducerii, cu conditia ca ea sa fie justificata cu documentatia anterior precizata si sa nu depaseasca 50% din valoarea bonurilor fiscale prezentate la decontare.

Prin urmare se pot suporta de catre angajator cheltuielile cu transportul salariatilor la si de la locul de munca insa cheltuiala pentru un salariat trebuie sa fie cel mult egala de exemplu cu echivalentul unui bilet / abonament emis de RATB pentru distanta respectiva parcursa de salariat. Suma care depaseste contravaloarea abonamentului va fi considerata avantaj de natura salariala.

Potrivit art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal nu sunt considerate venituri salariale impozabile contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului. Daca societatea plateste o suma fixa pentru toti salariatii in alte conditii decat cele aratate, atunci sumele platite sunt considerate avantaje in natura impozabile in temeiul art. 55 alin. (2) lit. k din Codul fiscal.



Raspuns oferit de specialistii www.portalcontabilitate.ro